Președintele Parlamentului, despre reintegrarea regiunii transnistrene: „Prețul e foarte mare”
Reintegrarea regiunii transnistrene va necesita resurse financiare considerabile, iar autoritățile de la Chișinău mizează atât pe contribuțiile interne, cât și pe sprijinul partenerilor externi, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit acestuia, o primă contribuție pentru viitorul fond de convergență destinat raioanelor de est ale Republicii Moldova există deja și provine din resursele oferite anterior de Uniunea Europeană pentru gestionarea crizei energetice din stânga Nistrului.
„Intenția noastră este, pe de o parte, de a arăta cetățenilor Republicii Moldova, partenerilor de dezvoltare că noi avem o închipuire, un concept foarte clar cum vedem noi reintegrarea pe diferite dimensiuni. E ușor a spune reintegrare, dar ea are un preț și prețul e foarte mare. Imaginați-vă, noi vorbim despre 300 și ceva de mii de cetățeni care locuiesc în stânga Nistrului - sunt copii, sunt bătrâni, sunt angajați în diferite instituții, agenții economici, care au nevoie de acces la servicii, de sănătate, de pensii și așa mai departe”, a declarat Grosu, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
În acest context, Chișinăul încearcă să construiască un fond de convergență care să acopere treptat costurile sociale, energetice și economice ale apropierii celor două maluri ale Nistrului.
Igor Grosu susține că mecanismul va funcționa în baza principiilor „transparenței și predictibilității”, iar utilizarea banilor va fi făcută conform legislației în vigoare.
„Se va cunoaște din timp care sunt proiectele finanțate din acest fond, care instituții sunt eligibile, cum sunt gestionați acești bani, pentru că sunt surse publice și ele vor fi gestionate conform Legii finanțelor publice”, a menționat președintele Parlamentului.
O primă contribuție pentru fondul de convergență există deja și provine din resursele oferite anterior de Uniunea Europeană în perioada în care regiunea transnistreană a rămas fără gaze. Totodată, șeful Legislativului susține că sprijinul extern pentru fondul de convergență și pentru procesul de reintegrare va depinde și de evoluțiile legate de războiul din Ucraina și de eventualele negocieri de pace.
Autoritățile de la Chișinău susțin deja o parte dintre serviciile de care beneficiază locuitorii regiunii transnistrene, inclusiv polițele de asigurare medicală, accesul la studii pe malul drept și sistemul de pensii, a amintit spicherul. În opinia lui, toate aceste cheltuieli trebuie cuantificate și incluse într-un mecanism clar de finanțare.
„Toate lucrurile acestea au un cost. Și ele trebuie cuantificate și trebuie finanțate. Părerea noastră este că acumulările sau contribuțiile în acest fond sunt un pas concret în apropierea malurilor, în ceea ce numim noi reintegrare, iar situația din stânga Nistrului, și noi monitorizăm situația de acolo, nu este bună deloc”, a punctat Igor Grosu.
Întrebat ce se va întâmpla după 30 iunie, când expiră actualul mecanism de aprovizionare cu gaze pentru regiunea transnistreană, Igor Grosu a declarat că există în continuare incertitudini privind continuarea schemei de furnizare și că autoritățile de la Chișinău urmăresc inclusiv poziția partenerilor implicați în actualul mecanism.
„Trebuie să vedem care va fi comportamentul autorităților ungare și dacă partea ungară va continua să-și aducă contribuția”, a declarat șeful Legislativului.
Precizăm că, în prezent, gazele care ajung în regiunea transnistreană sunt achitate de Federația Rusă și livrate printr-o schemă ce implică firme din Emiratele Arabe Unite și compania ungară MET. Din februarie 2025, Moldovagaz a fost desemnată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică drept furnizor responsabil pentru aprovizionarea regiunii, iar licența acestei companii expiră pe 30 iunie curent.
Fondul de convergență pentru reintegrarea R. Moldova urmează să fie creat până la 1 august 2026 și va include, potrivit autorităților, inclusiv taxele achitate sau care urmează să fie achitate de agenții economici din regiunea transnistreană, în contextul eliminării treptate a facilităților fiscale aplicate de-a lungul anilor.
Potrivit autorităților, fondul special destinat apropierii celor două maluri ale Nistrului va susține investiții în infrastructură, educație și proiecte de eficiență energetică în regiunea transnistreană, precum și alte programe de reintegrare economică și socială.
CITIȚI ȘI:
