Societatea civilă, rol-cheie în monitorizarea procesului de aliniere a R. Moldova la standardele UE: „Integrarea europeană este un proiect național”
Parlamentul și societatea civilă trebuie să depășească abordările formale și birocratice pentru a accelera procesul de aliniere a R. Moldova la standardele Uniunii Europene (UE). În procesul de integrare europeană, când Parlamentul armonizează legislația națională cu cea europeană, societatea civilă are rolul-cheie de a monitoriza întreg parcursul decizional, au fost de acord participanții de la Conferința anuală „Cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă”, desfășurată pe 22 mai la Chișinău.
„În perioadele următoare, ne vom confrunta cu presiuni atât sociale, economice, cât și geopolitice, inclusiv cu tentative permanente de divizare a societății. Iată de ce, în aceste vremuri cruciale, rolul societății civile în fortificarea statului este critic, pentru că ONG-urile sunt cele care înțeleg cel mai bine problemele comunităților”, a declarat, în debutul conferinței, Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova.
Misiunea societății civile este să vină cu expertiză, să exercite presiune pentru reforme și să ofere soluții concrete.
„Împreună formăm arhitectura necesară care va transforma Republica Moldova într-o țară modernă, iar integrarea europeană nu este doar un obiectiv politic - este un proiect național, un proiect al întregii generații”, a subliniat Doina Gherman.
La eveniment au fost prezenți ambasadori și parteneri de dezvoltare care au contribuit semnificativ la crearea unei societăți civile libere și capabile să genereze impact la nivel legislativ și social.
„Pe măsură ce treceți prin reforme și transformări atât de importante, este esențial ca acest proces să fie conectat cu întreaga societate. Suedia a sprijinit societatea civilă din R. Moldova în ultimii 30 de ani și dorim o Moldovă incluzivă, în care politicile și reformele adoptate să fie asumate de întreaga societate. Fiind incluzivi și asigurându-vă că societatea civilă își poate împărtăși opiniile atunci când propuneți reforme și adoptați legi, le îngreunați sarcina celor care vor să submineze și să semene neîncredere”, a declarat Petra Maria Larke, ambasadoarea Regatului Suediei în R. Moldova.
„Parlamentul reprezintă vocea poporului prin intermediul oficialilor aleși, în timp ce societatea civilă reprezintă pulsul poporului – aspirațiile, preocupările și realitățile trăite de acesta. Când cele două forțe se angajează într-un dialog autentic, democrația înflorește. Când se îndepărtează una de cealaltă, democrația slăbește. Prin dialogul deschis, parlamentarii pot obține o perspectivă asupra problemelor societății, asigurându-se că legile sunt bine ancorate în realitate și inclusive. Când oamenii se simt ascultați, sunt mai dispuși să participe activ la procesele democratice”, a menționat Guido Beltrani, directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.
Integrarea europeană este o acțiune care „aparține tuturor cetățenilor și, în acest sens, societatea civilă este un pilon al democrației care asigură transparența acestui proces”, a reiterat, la conferință, Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.
Reprezentanta societății civile a atras atenția asupra recomandărilor Comisiei Europene din raportul de extindere 2025, potrivit cărora „Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru îmbunătățirea procesului decizional, a transparenței și a participării publice atât la nivel central, cât și local”.
Un alt document-cheie discutat în cadrul conferinței este Foaia de parcurs cu privire la instituțiile democratice, care stabilește mai multe obiective pentru protejarea și dezvoltarea spațiului civic, protecția drepturilor omului, consolidarea sustenabilității financiare a societății civile și dezvoltarea mecanismelor eficiente de consultare publică.
Cadru legislativ care să stimuleze filantropia locală
Republica Moldova este una dintre cele mai active și credibile voci ale Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, care reunește sute de organizații din șase țări, inclusiv peste 140 din R. Moldova, a subliniat Sergiu Gurău, reprezentantul Platformei Naționale a acestei structuri.
„Trebuie să recunoaștem că societatea civilă din țară se confruntă zilnic cu o varietate de probleme din punct de vedere al sustenabilității financiare. Dependența de finanțare externă rămâne o vulnerabilitate structurală. Desemnarea procentuală și programele de granturi publice există, dar sunt insuficient consolidate. Avem nevoie urgentă de un cadru legislativ și fiscal care să stimuleze filantropia locală și să reducă dependența organizațiilor de ciclurile de proiecte internaționale”, a evidențiat Sergiu Gurău.
O altă provocare discutată la conferință vizează presiunile asupra spațiului civic – dezinformarea, atacurile la adresa activiștilor și organizațiilor în mediul online și tentativele de delegitimare a societății civile ca „agenți externi”.
„Noi, cei din această sală, avem responsabilitatea să transformăm aceste provocări în răspunsuri concrete, în politici și în legi”, a conchis Sergiu Gurău.
Proiectul legii agenților străini, blocat de societatea civilă
Vigilența societății civile a determinat excluderea din câmpul juridic a mai multor proiecte de legi care au ajuns pe neașteptate pe masa deputaților, a evidențiat, la eveniment, Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX.
„În martie 2025, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege privind statutul agenților străini. Proiectul conținea prevederi care ar fi restricționat grav activitatea organizațiilor societății civile. Ne bucură faptul că acest proiect de lege nu a trecut, dar trebuie să rămânem vigilenți și să depunem eforturi împreună, astfel încât astfel de inițiative să nu ne afecteze activitatea în anii viitori”, a spus directorul de la Promo-LEX.
„Vreau să vă spun că ne considerăm norocoși, pentru că în Republica Moldova avem încă un spațiu destul de liber. Apelul meu este să facem în așa fel, încât să beneficiem în continuare de aceste posibilități legale și constituționale, în interesul tuturor cetățenilor”, a conchis Ion Manole.
Cooperare dintre Parlament și societatea civilă, în cifre
În 2025, pe pagina oficială a Parlamentului au fost publicate toate proiectele de acte normative intrate în procedură legislativă, ordinea de zi a ședințelor plenare și ale comisiilor permanente, precum și anunțuri privind consultări, audieri, dezbateri publice și alte evenimente, a declarat Tamara Gheorghiță, secretara generală adjunctă a Parlamentului,.
„Aceste date demonstrează nu doar volumul activității legislative, ci și preocuparea constantă pentru asigurarea accesului publicului la informație și implicarea cetățenilor în procesul decizional”, a spus Tamara Gheorghiță.
De asemenea, a fost creat și un canal de comunicare pe platforma Viber, cu 186 de membri activi din societatea civilă.
În 2025, experții civili au oferit expertize pentru 35 de proiecte de acte normative, înregistrând 56 de contribuții, dintre care 25% au fost acceptate integral sau parțial și au fost reflectate în amendamentele proiectelor de lege.
„Nu întotdeauna poți intra în Parlament”.
La runda de întrebări-răspunsuri, fosta deputată și actuala lideră a Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a invocat că, în calitate de membră a Consiliului de experți de pe lângă Comisia parlamentară pentru integrare europeană, este obstrucționată de pază să intre în Parlament.
„Nu știu dacă ați vorbit în calitate de expertă sau de lideră a unui partid politic, dar despre accesul dumneavoastră în Parlament, la ședințele organizate pentru Consiliul de experți, cu siguranță veți avea acces. În rest, calitatea de expert nu cred că oferă un carte blanche ca să intri întotdeauna la Parlament”, i-a răspuns președintele Comisiei pentru integrare Europeană, Marcel Spătari.
Agenda conferinței „Cooperarea dintre Parlament și Societatea Civilă” cuprinde cinci sesiuni tematice.
La final, va fi prezentată o sinteză a discuțiilor, iar concluziile vor fi transpuse într-un document care va sta la baza continuării colaborării dintre Parlament și societatea civilă.
CITIȚI ȘI:
