Corespondență Dan Alexe | Péter Magyar, la Bruxelles, speră să dezghețe fondurile UE blocate în timpul lui Orbán
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, sosește joi 28 mai la Bruxelles, pentru o vizită de două zile, în care se va întâlni vineri cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Magyar se arată astfel hotărât să-și pună în aplicare promisiunile de revenire la normalitate a Ungariei după șaisprezece ani de guvernare a lui Viktor Orbán.
Vizita lui vine după ce miercuri 27 mai parlamentul maghiar a decis anularea retragerii țării din Curtea Penală Internațională (CPI), retragere inițiată anul trecut de fostul premier Viktor Orbán.
La Bruxelles, în afară de șefa Comisiei Ursula von der Leyen, principalele întâlniri ale lui Magyar sunt cu premierul belgian Bart De Wever, de la care caută sprijin pentru a obține fondurile europene blocate, și cu Mark Rutte, șeful civil al NATO.
Surse din Comisie au insistat însă că fondurile ar putea fi deblocate parțial numai dacă Magyar vine cu temele făcute, rezolvând convingător conflictele anterioare dintre Bruxelles și predecesorul lui Magyar, Viktor Orbán.
Péter Magyar în teren cunoscut
Magyar cunoaște perfect Bruxelles și toate cotloanele lui diplomatice. Noul prim-ministru al Ungariei, care a fost cândva diplomat în "capitala" Uniunii Europene, și-a demonstrat cunoștințele oferind urmăritorilor săi de pe rețelele de socializare un tur video al orașului la sfârșitul lunii aprilie. Omul care l-a înlăturat pe Viktor Orban, și care a și-a preluat funcția în fruntea guvernului pe 9 mai, speră să obțină un acord pentru deblocarea a miliarde de euro din fondurile europene înghețate din cauza numeroaselor încălcări ale statului de drept sub conducerea lui Viktor Orbán.
Aproximativ 33 de miliarde de euro sunt în joc, inclusiv banii din planul de redresare post-Covid, fondurile europene de coeziune și programul de reînarmare a continentului. Acestea sunt sume de care economia maghiară, aflată în dificultate, are nevoie disperată, iar Magyar speră ca pentru început să obțină cel puțin 10 miliarde de euro reprezentând ajutorul post-COVID, pe care Ungaria îl poate solicita până la 31 august, cu riscul de a pierde această sumă crucială.
Ursula von der Leyen l-a întâlnit deja pe Péter Magyar la Bruxelles pe 29 aprilie. Pentru a obține aprobarea Bruxelles-ului, noul guvern trebuie să îndeplinească o listă de 27 de așa-numite „super-etape” stabilite de Comisia Europeană, care includ restabilirea independenței judiciare complete și implementarea unor măsuri stricte anticorupție.
Săptămâna trecută, partidul maghiar Tisza, care se bucură de o majoritate puternică de 71% în parlament, a depus primul său amendament constituțional major, limitând funcția de prim-ministru la un mandat de opt ani.
Dar asta nu e totul. Chiar în caz de succes și deblocare a unei prime tranșe, circa jumătate de miliard ar fi doar nominal deblocată. Ungaria continuă să fie supusă unei penalizări zilnice impusă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru refuzul de a-și modifica politica privind azilul și migranții. În iunie 2024, CJUE a condamnat Budapesta la o amendă forfetară de 200 milioane euro, plus o penalitate de 1 milion de euro pe zi până la conformare.
Guvernul lui Viktor Orbán a refuzat cu incăpățânare demagogică să-și schimbe linia politică. Orbán a spus explicit că preferă să plătească amenda decât să accepte migranți, afirmând chiar că este „mai ieftin". Așa încât Ungaria a restricționat sever accesul la procedurile de azil, a continuat să expulzeze migranți la frontieră și în continuare obligă solicitanții de azil să depună cereri doar prin ambasadele ungare din afara țării, mai ales în Serbia sau Ucraina.
CJUE a considerat că Budapesta încalcă astfel dreptul european privind protecția internațională și că refuzul Budapestei este deliberat și „fără precedent” ca gravitate. Partea interesantă și foarte „orbániană” este că Ungaria nici măcar nu a a început să plătească penalitățile. Comisia Europeană a început așadar să deducă sumele direct din fondurile europene destinate Budapestei.
Ceea ce înseamnă că da, în esență Ungaria plătește -- sau mai exact i se rețin bani -- pentru că refuză să aplice politica europeană de azil cerută de instanțele UE. Orbán transformase asta într-un instrument politic intern, prezentând amenda de la Bruxelles ca fiind prețul „apărării frontierelor Europei”. Succesorul său, Péter Magyar este acum gata să înceapă să repare ce se poate.
