Igor Grosu, despre discuțiile cu deputații din Găgăuzia privind organizarea alegerilor: „Când vin la Chișinău, sunt ca o pâine caldă, când pleacă – pâine rece”
Deputații Adunării Populare de la Comrat nu au oferit nici până astăzi un răspuns Chișinăului vizavi de documentul de compromis privind organizarea alegerilor din regiune. Această tergiversare ar fi susținută de factori externi, sugerează președintele Parlamentului, Igor Grosu, făcând aluzie la implicarea Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova.
Pâine caldă, pâine rece
„Mingea e pe teritoriul lor. Eu vă spun percepția mea. Când ei vin la Chișinău și ne așezăm la masă, fără camere, sunt ca o pâine caldă. Sincer. Acceptă argumentele. Când se duc acolo și iar se întâlnesc cu personajele acestea (ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov – n.r.), de parcă îi schimbă. După care iar vin și din nou sunt ca pâinea caldă, apoi se duc și din nou pâinea e rece”, a comentat Igor Grosu procesul de negociere cu reprezentanții Adunării Populare pe marginea documentului care urmează să deblocheze mecanismul de organizare a alegerilor pentru forul legislativ regional.
Oficialul a mai spus că autoritățile de Chișinău nu va admite cedări și reguli speciale pentru Găgăuzia, mizând pe respectarea deplină a legislației naționale.
„Le-am spus de fiecare dată: nu încercați să trișați, să solicitați standarde exclusiviste. Regulile sunt reguli pentru toți. Noi nu o să permitem nimănui să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova. Acestea trebuie să fie în folosul locuitorilor UTA Găgăuzia. Listele trebuie să fie curate, iar banii – transparenți”, a declarat șeful Legislativului, înaintea ședinței deputaților din 28 mai.
Vizita lui Ozerov la Comrat
Oficialul a lăsat să se înțeleagă că ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a mers recent în mod clandestin la Comrat pentru a convinge conducerea locală să nu accepte propunerile Chișinăului.
„Vizita lui Ozerov a fost o încercare evidentă de a răci pâinea. S-a dus el și a făcut niște donații de carte. Să-l creadă cei care îi poartă pălăria”, a concluzionat Igor Grosu.
Presa scria, pe 27 mai, că Oleg Ozerov a plecat la Comrat pentru a încerca să blocheze un acord între autoritățile centrale și cele din UTA Găgăuzia privind organizarea alegerilor din autonomie.
Portalul Deschide.md a obținut o înregistrare video de la întâlnirea dintre bașkanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun, și câțiva deputați ai Adunării Populare cu reprezentanții ambasadei ruse, în frunte cu Ozerov.
În videoclipul făcut public, Uzun s-a plâns că asupra autonomiei s-ar face presiuni, dar a menționat că cei de la Comrat vor activa „în conformitate cu legislația în vigoare”.
Alegeri până la sfârșitul anului?
Proiectul care ar putea pune capăt crizei electorale din UTA Găgăuzia urma să fie prezentat Parlamentului cu două săptămâni în urmă. Reprezentanții Adunării Populare din Găgăuzia aveau sarcina de a pune la punct ultimele detalii ale documentului menit să alinieze procedurile electorale din autonomie la Codul electoral al Republicii Moldova.
Atunci, Igor Grosu spunea că autoritățile de la Chișinău urmăresc prevenirea ingerințelor și a practicilor electorale ilegale.
„Dacă noi tăiem finanțarea cash a candidaților, intervenim clar pe prevenirea votului multiplu, a turismului electoral, membrii electorali trebuie verificați ca să nu aibă antecedente... Trebuie să fim vigilenți”, a reiterat președintele Parlamentului.
Peste o săptămână, pe 21 mai, Igor Grosu a repetat că echipa de negociatori ai Adunării Populare a promis că va transmite documentul care era gata în proporție de 95%.: „Deci, mingea e la ei, Așteptăm. Era vorba să-l prezinte Comisiei Electorale Centrale (CEC) și colegilor mei din Parlament – doamnei Voloh, domnilor Chiriac și Stoianoglo (deputații Larisa Voloh, Igor Chiriac și Alexandr Stoianoglo - n.r.), pentru că ei au participat la toate întrevederile și au memorie instituțională”.
Dacă Chișinăul și Comratul vor ajunge la un numitor comun privind aprobarea documentului special care să reglementeze alegerile din Găguzia, scrutinul ar putea avea loc până la sfârșitul acestui an, a mai spus atunci spicherul.
Modificările disputate vizează armonizarea procedurilor electorale din autonomie cu normele aplicate la nivel național. Printre acestea se numără modul de desemnare și verificare a membrilor comisiilor electorale, verificarea candidaților de către instituțiile statului, gestionarea listelor electorale și regulile stricte de finanțare a campaniilor.
Ulterior, proiectul urmează să fie examinat suplimentar de Parlament și de CEC pentru eliminarea tuturor neclarităților juridice, înainte de avizarea finală în cadrul Adunării Populare.
Comratul ar încerca să adoarmă vigilența Chișinăului
Șeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat de la Comrat, Serghei Cernev, a declarat pentru portalul Nokta.md că „Chișinăul se joacă de-a democrația, în timp ce Comratul încearcă să-i reducă vigilența”.
„Chișinăul încearcă treptat să facă ordine în sistemul nostru electoral, dar trebuie să înțeleagă că astăzi Adunarea Populară, în persoana domnului Ormanji și a acestor delegați, încearcă să adoarmă vigilența autorităților naționale și să își introducă din nou propriii candidați în Consiliul Electoral al Găgăuziei, oameni de care astăzi au nevoie tocmai Șor și echipa lui. Ei recurg acum la toate șiretlicurile, mimează acordul cu Chișinăul pentru a numi acest organ electoral drept Consiliul Electoral Central, având doar speranța că vor organiza rapid alegerile pentru Adunarea Populară”, a declarat Cernev.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv de instanța de judecată.
Potrivit unui studiu al Asociației ADEPT, criza instituțională din Găgăuzia a traversat trei faze. Prima a durat din august până în noiembrie 2025 și a fost determinată de dizolvarea organului electoral central permanent în 2023, motivul invocat fiind întreținerea costisitoare a acestuia. În noiembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.
A doua fază a avut loc în perioada decembrie 2025 - februarie 2026, fiind dominată de disputa privind denumirea organului electoral. Curtea Supremă de Justiție a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei privind completarea componenței organului electoral până la soluționarea în fond a disputei, iar APG a anulat alegerile fixate pentru 22 martie.
A treia fază a început în martie 2026 și vizează constituirea unui organ electoral din șase membri - fără nominalizările obligatorii din partea instanțelor judecătorești, precum și tensiuni politice cauzate de adresarea APG și a partidelor de opoziție către organizații internaționale precum OSCE, acuzând autoritățile de la Chișinău de blocaj și de încălcarea autonomiei politice a regiunii.
Faza curentă este marcată și de sesizările Ministerului Justiției la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității mai multor prevederi ale legislației, printre care competența APG de a aproba membrii organului electoral central și implicarea sa în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate.
Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției. Asociația ADEPT estimează că blocajul ar putea fi depășit în toamna anului curent.
CITIȚI ȘI:
