Revista presei Kaja Kallas | UE va cere retragerea trupelor ruse din Moldova și Georgia la negocierile cu Rusia
Miniștri europeni cer deschiderea imediată a capitolelor de negociere pentru R. Moldova și Ucraina și câți locuitori din stânga Nistrului ar susține reintegrarea țării - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Comisia Europeană va propune, pe 16 iunie, deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Moldova 1 scrie că propunerea va fi prezentată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, deschizând calea pentru ca liderii celor 27 de state membre să aprobe formal decizia la summitul de la Bruxelles, programat pentru perioada 18-19 iunie. Decizia vine după o blocadă de aproape doi ani cauzată de vetoul fostului prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán. Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a menționat că deschiderea capitolelor de negocieri este o obligație de coerență politică, nu o favoare. Iar ministrul de Externe estonian, Margus Tsahkna, insistat să fie deschise toate capitolele de negociere, motivându-și poziția prin argumente de securitate structurală.
Iar TVR Moldova propune declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, care a menționat că, dacă vor începe negocierile cu Rusia privind Ucraina, Bruxelles-ul va ridica, printre altele, problema retragerii trupelor ruse de pe teritoriile Georgiei și Moldovei. „Dacă ne gândim la trupele rusești din țări precum Georgia și Moldova, este, de asemenea, în interesul securității europene ca aceste trupe să nu fie prezente acolo și să nu se amestece în alegerile din diferite țări”, a menționat Kallas. Pe teritoriul Republicii Moldova staționează, după cele mai recente estimări, circa 1.700 de militari ai Federației Ruse.
Rusia a fost găsită vinovată în 71% din dosarele examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind regiunea transnistreană, însă refuză sistematic să execute deciziile instanței. Pe newsmaker vedeți datele unui raport publicat organizația Promo-LEX. Astfel, din 2004 și până în mai 2026, CtEDO a examinat 65 de dosare privind regiunea transnistreană, Rusia fiind găsită vinovată în 46 dintre acestea, iar Moldova — în cinci. Înalta Curte a recunoscut în mod consecvent Federația Rusă ca responsabilă pentru încălcările drepturilor omului pe teritoriul controlat de administrația de la Tiraspol, în timp ce Moldova a fost găsită responsabilă în cazurile în care exercita control efectiv asupra reclamanților înainte de transferul acestora în regiune. Suma totală acordată reclamanților depășește 6,4 milioane de euro. Moldova a achitat integral sumele datorate în cele cinci dosare în care a fost găsită vinovată. Rusia, în schimb, refuză sistematic să execute deciziile CEDO privind regiunea transnistreană.
Fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene ar susține reintegrarea Republicii Moldova, iar apropierea de malul drept este percepută pentru prima dată în ultimii 30 de ani la fel de importantă ca relația cu Federația Rusă, arată un studiu realizat de Platforma media Zona de Securitate și WatchDog.MD. RFI a consultat opinia sociologului Tatiana Cojocari, coordonatoarea cercetării, care spune că această deschidere nu trebuie interpretată drept o schimbare politică profundă, ci mai degrabă ca o reacție la degradarea situației economice și la efectele războiului din Ucraina. Rezidenții regiunii transnistrene au devenit mai conștienți de dependența economică a malului stâng față de malul drept, inclusiv în ceea ce privește exporturile, libertatea de circulație și accesul la anumite servicii. În același timp, spune sociologul, există încă un grup consistent de persoane care speră că Rusia va învinge în războiul din Ucraina și va ocupa Odessa, ceea ce ar permite anexarea regiunii transnistrene.
DW ne propune analiza Piața muncii, o vulnerabilitate majoră pentru Moldova. Publicația scrie că migrația și îmbătrânirea populației pun presiune tot mai mare pe companii, salarii și inflație. În aceste condiții, Guvernul moldovean s-a văzut nevoit să relaxeze legislația muncii pentru străini, deoarece investitorii se plâng de lipsa brațelor de muncă. O altă problemă este că, dintre moldovenii apți de muncă rămași, 50% sunt economic inactivi – nu muncesc sau muncesc la negru. Mulți tineri refuză angajarea din cauza salariilor mici. Republica Moldova nu va putea miza doar pe forța de muncă proprie încă mulți ani. Chiar și după aderarea la UE, Moldova va avea nevoie de 10-15 ani pentru a echivala nivelul de trai cu cel din UE și a genera astfel revenirea moldovenilor acasă.
Evghenia Guțul a pierdut apelul și rămâne în detenție pentru 7 ani, titrează Europa Liberă. Curtea de Apel Centru a respins apelul guvernatoarei Găgăuziei. Guțul se declară nevinovată, susținându-și nevinovăția și într-o carte, pe care spune că a scris-o în penitenciar. După pronunțarea sentinței de către Curtea de Apel Centru, avocatul Sergiu Moraru a spus presei că este pregătit s-o atace la Curtea Supremă de Justiție, considerând că Guțul „nu este condamnată, ci prizonieră”.
Adunarea Populară a Găgăuziei a elaborat varianta finală a unui proiect de hotărâre cu privire la organizarea viitoarelor alegeri pentru legislativul de la Comrat. IPN scrie că documentul urmează să fie supus aprobării în ședința Adunării Populare din 2 iunie, iar prevederile vor fi aplicate doar pentru acest scrutin. Proiectul de hotărâre prevede că termenii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” sunt recunoscuți ca fiind echivalenți și pot fi utilizați în documentele oficiale pentru a asigura integrarea structurilor regionale în sistemul electoral național. Diferența de denumire a organului electoral al Găgăuziei a fost anterior motiv de contestare în instanțele de judecată a hotărârilor Adunării Populare privind data alegerilor și constituirea comisiei electorale.
Calitatea apei din fântâni s-a înrăutățit după ploile de săptămâna trecută, titrează Moldova 1. Medicii avertizează că apa contaminată poate provoca infecții grave și recomandă curățarea urgentă a fântânilor și apeductelor. În raioanele Ungheni și Călărași, cele mai afectate de intemperii, specialiștii sunt deja pe teren pentru a curăța sursele de apă și a repara digurile distruse. În raionul Ungheni, mai multe diguri de protecție au fost surpate din cauza nivelului ridicat al apei revărsate din bazinele de acumulare. În raionul Călărași, cele mai afectate au fost comuna Hârjauca, precum și satele Bravicea și Dereneu.
Permisele auto pentru persoanele de peste 70 de ani vor avea termen redus de valabilitate. Pe Moldova 1 vedeți declarația șefului Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, făcută în cadrul unei emisiuni la jurnal TV. Potrivit lui, permisele de tip nou, odată cu transpunerea directivei europene, vor avea o valabilitate de cinci ani, de la vârsta de 70 de ani. Din 28 mai a intrat în circulație noul model de permis de conducere care include 46 de elemente de securitate și un cod QR prin care documentul poate fi verificat instantaneu inclusiv peste hotare.
