Eroii din spatele ecranelor: Cineaștii care au creat în vremuri de tristă amintire
În pofida cenzurii și a presiunilor ideologice din vremurile de tristă amintire, cineaștii moldoveni au realizat filme artistice și documentare de mare valoare, premiate la festivaluri internaționale. Contribuția lor la îmbogățirea patrimoniului cinematografic a fost abordată la Cinemateca Bibliotecii Naționale, consacrată aniversării Studioului „Moldova-Film”.
Realizat acum 60 de ani de Emil Loteanu, filmul „Poienile roșii” rămâne o capodoperă a cinematografiei naționale. Fragmente din această producție, precum și din alte creații cinematografice reprezentative, au fost proiectate la evenimentul aniversar al Studioului „Moldova-Film”.
„Sunt 74 de ani glorioși. Cineaștii au lucrat în condiții de cenzură și presiune, nu puteau să-și aleagă după bunul lor plac temele și eroii. De aceea, noi considerăm că au fost niște eroi absolut extraordinari”, a menționat directoarea interimară a studioului, Ala Grecu.
Vlad Ioviță, Gheorghe Vodă, Emil Loteanu, Mihail Calic și Anatol Codru sunt câțiva dintre cineaștii care nu s-au supus dictaturii ideologice.
„Pe atunci se făceau filme suprasaturate ideologic, erau portrete ale eroilor muncii socialiste. Apar aceste filme ca „Piatră, piatră”. Vă dați seama că au fost primite rău la Palat, foarte greu acceptate, interzise, dar totuși au izbutit și au dictat acest caracter al filmului moldovenesc, care a devenit emblematic”, a subliniat cineastul Dumitru Olărescu.
Pentru a compensa lipsa cronică de cadre de la începutul anilor ’50, la „Moldova-Film” lucrau regizori, operatori și tehnicieni veniți din Moscova, Kiev și Odesa. Dar cele mai bune filme au fost create de cineaști locali.
„S-au trezit moldovenii să arate realitatea din anii ’60, când au apărut filmele „Fântâna”, „De ale toamnei”. Pe urmă a venit perioada în care partidul a zis: «Măi, ce faceți voi aici?». Se strânge șurubul și vine o perioadă în care se fac foarte multe filme la comandă, apoi o perioadă în care ne dezlănțuim și revenim la adevărul istoric, artistic și omenesc, cu dureri și bucurii”, a menționat regizorul Vlad Druc.
Din colecția impresionantă de filme la care a lucrat, lui Pavel Bălan i-a rămas în suflet pelicula „Se caută un paznic”.
„Pentru că am avut multe piedici, se filma „Serghei Lazo” în paralel și toată tehnica, tot aparatajul cel mai modern, a fost dat acolo, iar noi… cu ce a rămas. Am avut norocul că era o cameră veche, care avea filmări reverse, iar aceasta m-a ajutat în unele momente de creație ce nu puteau fi realizate cu tehnica modernă”, și-a adus aminte cineastul.
Regizorul Valeriu Jereghi spune că au existat filme aplaudate și premiate la festivaluri internaționale.
„Filmele care au pătruns și au ajuns la festivaluri internaționale nu erau infectate ideologic. Sunt filme artistice pline de poezie și suflețel omenesc. Ne-am afirmat ca o țară civilizată, ca o țară culturală”, a subliniat Valeriu Jereghi.
Cele mai valoroase filme ale Studioului „Moldova-Film” sunt difuzate în fiecare săptămână la Moldova 2.
CITIȚI ȘI:
