CEC a aprobat modificările la Codul electoral: Consiliu distinct pentru votul prin corespondență
Comisia Electorală Centrală (CEC) a votat, în ședința din 4 iunie, un pachet amplu de propuneri de modificare a Codului electoral și a legislației conexe, care prevede, între altele, permanentizarea votului prin corespondență.
Hotărârea a fost aprobată cu șase voturi pentru și trei împotrivă, iar un set sensibil de prevederi, privind publicitatea politică online, a fost amânat pentru un grup de lucru.
Rita Lefter-Simașco, care a prezentat proiectul, a spus că modificările pornesc de la concluziile a trei scrutine naționale desfășurate sub actualul Cod electoral. Reglementările propuse au fost prezentate ca un răspuns la disfuncțiile observate în cele trei exerciții electorale.
„Proiectul vine să ajusteze cadrul normativ electoral, asigurându-se că acesta răspunde celor mai înalte standarde de transparență, echitate și eficiență”, a precizat membra CEC.
Votul prin corespondență, propus spre permanentizare
Cea mai vizibilă schimbare vizează votul prin corespondență. Proiectul completează Codul electoral cu un compartiment privind metodele alternative de vot și propune transformarea votului prin corespondență dintr-o măsură aplicată temporar într-un instrument permanent. În plus, se propune crearea unui consiliu electoral distinct dedicat acestei metode.
Votul prin corespondență a fost pilotat la alegerile prezidențiale și la referendumul republican din 2024 și utilizat, pentru prima dată la un scrutin parlamentar, în septembrie 2025. Opțiunea a fost disponibilă pentru cetățenii din zece state: SUA, Canada, Suedia, Finlanda, Islanda, Norvegia, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă, pe baza înregistrării prealabile.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a subliniat că includerea metodelor alternative de vot în textul Codului răspunde unei recomandări a Comisiei de la Veneția.
Finanțarea campaniilor
Un al doilea bloc de modificări vizează finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale. Proiectul extinde categoria finanțatorilor interziși, prin includerea entităților și persoanelor supuse măsurilor restrictive internaționale.
De asemenea, se instituie răspunderea donatorilor, persoane fizice și juridice, pentru finanțarea directă sau indirectă efectuată cu încălcarea plafoanelor legale și se interzice utilizarea mijloacelor provenite din credite, împrumuturi sau active virtuale.
În paralel, acțiunile de voluntariat sunt incluse în sursele permise de finanțare.
Pentru prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative, autoritățile publice centrale vor putea organiza întâlniri cu alegătorii doar în afara orelor de program.
Totodată, guvernatorul (bașcanul) Găgăuziei, membrii Comitetului Executiv și conducătorii de subdiviziuni ar urma să își suspende activitatea odată cu începerea campaniei, similar celorlalți subiecți prevăzuți la articolul 16 din Cod.
Proiectul propune completarea Codului penal, pentru a sancționa votarea în numele altei persoane prin profitarea de situația de vulnerabilitate a persoanelor cu dizabilități, precum și a Codului contravențional, pentru neprezentarea în termen a rapoartelor financiare ale partidelor și pentru înmânarea buletinului de vot unei persoane fără drept de vot.
Grup de lucru pentru subiecte sensibile
Un set distinct de propuneri, depus la 29 mai 2026, cu trei zile lucrătoare înainte de ședință, nu a fost inclus. Acesta viza activitatea părților terțe în procesul electoral, reglementarea publicității politice, comportamentul în spațiul online și contracararea manipulării algoritmice, precum și prevenirea fenomenului candidaților independenți camuflați.
Angelica Caraman a precizat că, în locul includerii grăbite, Comisia a constituit un grup de lucru care va continua discuțiile, invocând atât complexitatea subiectului, cât și o adresă a Curții Constituționale privind comportamentul competitorilor în spațiul online.
„Am decis să luăm mai mult timp (pentru examinarea acestor propuneri”, a remarcat președinta CEC.
Unul dintre membrii care nu au susținut inițiativa, Vasile Postolache, a avertizat că ultimele trei scrutine naționale au îngreunat legislația electorală și că, prin multiplicarea procedurilor, Comisia riscă să se îndepărteze de misiunea ei de bază, cea de organizare a alegerilor și a referendumurilor.
Consultarea publică cu privire la modificările Codului electoral a fost lansată în februarie 2026, iar proiectul de hotărâre a fost plasat pe pagina CEC la 16 martie, cu termenul de depunere a propunerilor prelungit până la 3 aprilie. În acest interval, instituția a primit peste 200 de propuneri.
Modificările aprobate de CEC urmează să fie examinate și votate de Parlament.
CITIȚI ȘI:
„CEC a inițiat procesul”: Când ar putea fi implementat votul electronic în R. Moldova
