Deportările staliniste | Flori și lumânări la „Trenul Durerii”: „Nici nu vreau să-mi amintesc, e prea dureros”
Deportările staliniste reprezintă o rană deschisă chiar și după 85 de ani. În memoria miilor de familii pe care sovieticii le-au trimis în îndepărtata Siberie sau în Kazahstan, la monumentul „Trenul Durerii”, au fost depuse flori pe 13 iunie. Cei care au participat la miting și-au amintit de poveștile bunicilor și străbunicilor care au fost, fără nicio vină, protagoniști ai uneia dinte cele mai tragice pagini din istoria neamului nostru.
În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, mii de intelectuali, țărani înstăriți sau oameni care se opuneau regimului sovietic au fost școși din casele lor și trimiși în Siberia sau Kazahstan. A fost primul val de deportări, au mai urmat alte două. La mitingul de comemorare au participat supraviețuitori ai deportărilor din 1949 și 1951.
„Desculț, cum am fost pe câmp, desculț am ajuns în regiunea Altai”.
„Nu vreau să-mi amintesc. E prea dureros. Aveam patru ani și îmi amintesc totul. Florile sunt în memoria celor care nu mai sunt printre noi. Cei care au suferit. Să facem ceva pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple. Asta este cel mai important. Și să onorăm memoria celor care au suferit”.
„Părinții au fost deportați în 1949. Șapte ani au fost în kulagul siberian, au suferit. Părinții mei erau copii atunci când au fost deportați, s-au maturizat, m-au născut pe mine, s-au căsătorit. Vrem să nu se uite istoria, să nu ne uitați!”.
Participanții au depus flori și lumânări la monumentul „Trenul Durerii”, instalat în fața Gării Feroviare din Chișinău.
„Acum 85 de ani, anume Gara Feroviară a fost martoră a acelor tragedii. Oamenii au fost aduși cu căruțele, cu mașinile până la acest punct. Ulterior, încărcați în vagoane și duși în Siberia”, a declarat președintele Asociației foștilor deportați și deținuți politici din R. Moldova, Alexandru Postica.
Primul val de deportări, din 12-13 iunie 1941, a fost o ofensivă politică asupra teritoriului Basarabiei, care, după anexarea de la 28 iunie 1940, a devenit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Un număr de 22 de mii de persoane din 3.470 de familii au fost duse în Siberia și Kazahstan.
CITIȚI ȘI:
