Corespondență Dan Alexe | Talibani invitați la Bruxelles: scandal în Belgia și în Comisia UE
O vizită fără precedent, de 24 de ore, a unei delegații străine în Bruxelles, capitala instituțiilor UE și a NATO, a stârnit polemici și indignare, fiind vorba de o delegație talibană, care a călătorit marți 23 iunie la Bruxelles pentru a se întâlni cu reprezentanți ai Uniunii Europene, cu care talibanii au discutat despre repatrierea refugiaților afgani respinși în țările UE.
Această vizită, organizată de Comisia Europeană, cu asentimentul Belgiei, care a eliberat vizele, întâlnirea având loc pe teritoriu belgian, a stârnit reacții puternice, în special din partea membrilor Parlamentului European, dar și a unei serii de mari ONG-uri umanitare. Mulți eurodeputați condamnă de asemenea aceste negocieri, numindu-le un eșec moral care subminează valorile democratice.
Scandal la toate etajele
Scandalizează, așadar, mai întâi faptul că Ministerul Afacerilor Externe din Belgia a putut emite vize de o zi pentru ca cinci responsabili talibani să vină la Bruxelles (după o escală în Istanbul), pentru a discuta cu funcționari și experți din Comisia UE returnarea unei bune părți a refugiaților afgani din țările Europei.
Deși ministrul belgian de externe Maxime Prévot (partidul centrist francofon Les Engagés, creștin-democrați) își exprimase anterior opoziția personală față de invitarea talibanilor - un regim cunoscut pentru gravele sale încălcări ale drepturilor omului -, el a apărat totuși decizia invocând situația Belgiei de gazdă a instituțiilor UE. Acest cadru diplomatic asigură că țara rămâne un centru global pentru organizațiile internaționale, prevenind orice interferență națională cu invitațiile emise de instituțiile UE.
„Este un regim periculos pe care nu-l voi recunoaște niciodată. Dar pentru a-i trimite înapoi pe afganii care ajung aici, dintre care jumătate nu au niciun statut și nu beneficiază de vreo protecție, avem nevoie de documente. S-ar putea să fiu criticată pentru că doresc o soluție, dar îmi asum responsabilitatea”, a declarat la rândul său Anneleen Van Bossuyt (N-VA, dreapta naționalistă flamandă), ministra Azilului și Migrației.
Componența delegației
Identitatea membrilor delegației rămâne în mare parte confidențiale, deși s-a aflat că Abdul Qahar Balkhi, purtătorul de cuvânt al “Ministerului Afacerilor Externe” al talibanilor, s-a aflat printre cei cinci.
Înainte de sosirea lor, o coaliție de 47 de eurodeputați a solicitat oficial ministrului belgian de externe Maxime Prévot să le refuze vizele, dar în zadar.
Obiectivul târguielilor? Comisia caută să-i convingă pe talibani să accepte returnarea cetățenilor afgani cărora nu li s-a acordat dreptul de ședere în Europa. Comisia, executivul european, a explicat că „întâlnirea a fost o oportunitate pentru statele membre, la nivel tehnic, de a stabili contacte” cu autoritățile talibane în ceea ce privește imigrația. Unele țări europene doresc să returneze în Afganistan „persoane care reprezintă o amenințare la adresa securității și infractori care au comis infracțiuni grave”, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.
Întâlnirea vine în urma a două călătorii ale unor oficiali europeni în Afganistan pe aceeași temă, în iarna trecută.
„Nu vom recunoaște regimul taliban, cu siguranță nu, dar cred că este totuși important să discutăm cu ei”, a subliniat și comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner. Însă Bruxelles-ul se confruntă cu un baraj de critici, inclusiv din partea laureatei Premiului Nobel pentru Pace, Malala Yousafzai.
Activista pakistaneză a declarat că a fost „zguduită și profund tulburată” de vizită, amintind că autoritățile talibane „arestează, bat și execută femei care îndrăznesc să vorbească sau să le încalce regulile”.
Țările UE au primit aproximativ un milion de cereri de azil din partea afganilor între 2013 și 2024, potrivit agenției de statistică a UE, Eurostat. Aproximativ jumătate din cereri au fost aprobate în aceeași perioadă. Douăzeci de țări ale UE caută acum modalități de a returna migranții în Afganistan.
Aceste discuții cu reprezentanți ai unui regim nerecunoscut de UE și care încalcă drepturile omului, în special cele ale femeilor, au stârnit un lanț de controverse și proteste. Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) ceruse arestarea delegaților la sosirea lor în Belgia, menționând că oficialii talibani de rang înalt fac obiectul unor mandate de arestare din partea Curții Penale Internaționale (CPI) pentru crime împotriva umanității și persecuție bazată pe gen.
Credibilitate „subminată”
„Țările UE își subminează credibilitatea condamnând abuzurile talibanilor și cerând responsabilitate, în timp ce cooperează simultan cu talibanii pentru returnări forțate”, a denunțat și Human Rights Watch (HRW).
Poate surprinde azi, ca o întorsătură sinistru-ironică, faptul că "taliban" înseamnă "studenți". Asta pentru că fondatorii mișcării fundamentaliste afgane, în special paștună, erau odinioară "studenți" în școli coranice în lagăre de refugiați afgani în Pakistan, în timpul ocupației sovietice și a deceniului de război civil, până în 1995.
Acum, după cinci ani la putere, din august 2021 încoace, al doilea regim al talibanilor s-a dovedit unul dintre cele mai inumane și fanatice de pe plană, în special în ce privește soarta femeilor, jumătate din populație.
De când talibanii au ajuns la putere acum cinci ani, încălcările drepturilor omului s-au acumulat și s-au agravat. În primul rând, talibanii au eliminat practic drepturile fetelor și femeilor. Într-adevăr, Afganistanul are unele dintre cele mai restrictive legi din lume în această privință. Fetele, de exemplu, nu au voie să studieze după școala primară; nicio țară din lume nu a consacrat o astfel de restricție în legislația sa privind accesul la educație.
Lista interdicțiilor pentru fete și femei în Afganistan continuă să crească. Sunt excluse din toate aspectele vieții: social, economic și politic. Li se interzice chiar să vorbească în public. Un atac sistematic și pe scară largă împotriva tuturor femeilor, cum îl descriu organizațiile femeilor afgane: un adevărat apartheid de gen.
În acest context, Curtea Penală Internațională (CPI) a decis în iulie 2025 să emită două mandate de arestare împotriva liderului suprem al talibanilor, Haibatullah Akhundzada, și a președintelui Curții Supreme a Talibanilor, Abdul Hakim Haqqani, pentru crime împotriva umanității legate de persecuția bazată pe gen.
La toate astea se adaugă o criză umanitară majoră: mai mult de jumătate din populație depinde acum de ajutorul umanitar - care este în scădere - și trăiește sub pragul sărăciei. Foametea afectează grav populația, unul din zece afgani suferind de foame în fiecare zi. Malnutriția are un impact fără precedent asupra copiilor. Această criză economică și umanitară este exacerbată de dezastre naturale (inclusiv două cutremure recente), reducerea ajutorului internațional și un război mocnit cu Pakistanul vecin.
La asta se adaugă și o altă sumbră ironie: deși cei cinci demnitari talibani au petrecut 24 de ore, de marți până astăzi, miercuri 24 iunie, în Belgia, și au discutat cu înalți funcționari europeni, merită amintit că Uniunea Europeană nu a recunoscut și nu recunoaște regimul talibanilor.
