Indicele Global al Torturii 2026: Calificativul de „risc moderat” al R. Moldova ascunde probleme structurale grave, spun experții
Calificativul „risc moderat” obținut de Republica Moldova în Indicele Global al Torturii 2026 maschează vulnerabilități majore. În patru din cele șapte domenii evaluate, riscul este considerabil, cele mai mari probleme fiind înregistrate la condițiile de detenție, abuzurile polițienești, impunitate și drepturile victimelor. Astfel, nota generală oarecum pozitivă maschează probleme structurale grave, atenționează Asociația Promo-LEX, care a colectat datele pentru Republica Moldova.
Tortura și tratamentele inumane sunt interzise și pedepsite de Codul penal al Republicii Moldova, conform angajamentelor internaționale. Totuși, aplicarea legii rămâne slabă, constată Promo-LEX.
Aproape 300 de cauze penale pentru tortură și relele tratamente comise de agenți publici au fost înregistrate în anul trecut. Procurorii au pornit 76 de anchete, dintre care nouă au vizat incidente produse chiar în interiorul inspectoratelor de poliție, inclusiv un caz cu implicarea unui minor.
Relele tratamente sunt comise deseori în momentul reținerii, fiind documentate bătăi, lovituri și presiuni psihologice.
Pentru a schimba această situație, Promo-LEX recomandă, între altele, crearea unui organ civil independent de supraveghere a poliției, care să ancheteze plângerile de tortură și rele tratamente.
O altă măsură necesară ar fi calificarea corectă a faptelor de tortură, fără a le reduce la infracțiuni mai ușoare, precum exces de putere sau constrângere de a face declarații și stabilirea unui termen maxim legal pentru anchete, afirmă expertul în justiție de la WatchDog, Alexandru Bot.
„Avem norme contradictorii în Codul penal care duc, uneori, la calificarea greșită a torturii drept o infracțiune mult mai simplă și sancționată mai ușor, astfel încât persoana care a comis acte de tortură să nu fie trasă la răspundere corespunzător. Totodată, este nevoie de o cultură juridică mai dezvoltată atât în rândul funcționarilor care aplică legea, cât și al persoanelor care pot deveni victime ale torturii, pentru ca acest fenomen să fie combătut eficient”, a subliniat expertul.
Raportul privind Indicele Total al Torturii mai constată că anchetele privind tortura durează, în medie, peste patru ani, iar mai puțin de cinci la sută dintre plângeri se finalizează cu o condamnare. Totodată, victimele întâmpină dificultăți în obținerea despăgubirilor și a serviciilor de reabilitare, iar sistemul penitenciar continuă să se confrunte cu probleme legate de supraaglomerare și lipsa personalului medical.
În același timp, autorii raportului evidențiază și unele progrese. Din 2022, nu au mai fost înregistrate cazuri de transmitere a HIV în penitenciare, utilizarea monitorizării electronice a fost extinsă, iar toate leziunile produse în detenție sunt raportate automat procurorilor printr-un registru electronic.
Printre recomandări se mai numără adoptarea unei legi privind folosirea forței de către poliție, extinderea utilizării camerelor corporale, ratificarea Convenției privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate și alocarea unui buget dedicat prevenirii torturii. Aceste măsuri ar contribui la reducerea impunității și la consolidarea protecției drepturilor omului în Republica Moldova, susține Promo-LEX.
Prevenirea torturii rămâne o prioritate, iar mai multe recomandări formulate de Promo-LEX sunt deja în proces de implementare, inclusiv transferarea asistenței medicale din penitenciare către Ministerul Sănătății, combaterea subculturii criminale și revizuirea legislației privind aplicarea forței, a precizat Ministerul Justiției, într-o reacție pentru Radio Moldova.
CITIȚI ȘI:
