Peste 200 de tineri din R. Moldova, ajutați să-și aleagă profesia potrivită: Consilierea vocațională, tot mai solicitată
Alegerea unei profesii în funcție de aptitudini și cerințele reale de pe piața muncii poate face diferența între o carieră de succes și schimbările repetate ale locurilor de muncă. Specialiștii din domeniul ocupării forței de muncă și consiliere vocațională îi îndeamnă pe tineri să se informeze înainte de a lua o decizie privind viitorul lor profesional și să apeleze la serviciile gratuite de orientare în carieră.
În contextul în care piața muncii din Republica Moldova se confruntă simultan cu deficit de personal în mai multe domenii și cu un număr mare de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, specialiștii susțin că orientarea profesională și consilierea vocațională devin instrumente esențiale pentru alegerea unei cariere și integrare cu succes în câmpul muncii.
Potrivit autorităților, cele mai solicitate sunt atât locurile de muncă pentru muncitorii auxiliari, cât și posturile din domeniile care necesită înaltă calificare, precum tehnologia informației, educație, medicină, comerț sau funcții de conducere.
„Cele mai căutate domenii - muncitorii de rând, muncitorii auxiliari, deși sunt și din tehnologie informațională, chiar profesori mulți, medicină, la nivel de conducere și funcții executive și în comerț”, a enumerat Nadejda Radu de la Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Șomerii pot beneficia de sprijinul instituțiilor de stat atât pentru identificarea unui loc de muncă, cât și de indemnizația de șomaj.
Alegerea unei cariere trebuie corelată nu doar cu cererea de pe piața muncii, ci și cu profilul și abilitățile personale, pentru a evita abandonul profesional sau schimbările frecvente de domeniu.
În acest context, consilierea vocațională devine un instrument tot mai utilizat pentru orientarea tinerilor. Procesul presupune evaluarea profilului psihologic, analiza opțiunilor educaționale și profesionale, precum și pregătirea pentru angajare, inclusiv prin simularea interviurilor și redactarea unui CV.
Consilierul vocațional Irina Mândrescu a explicat, la aceeași emisiune de la postul național de radio, că programul de ghidare este structurat în mai multe etape și urmărește identificarea unei traiectorii profesionale potrivite fiecărui tânăr.
„Alături de un consilier vocațional și folosind instrumente specifice, tinerii descoperă ce profesie li se potrivește în funcție de caracter și temperament. După ce selectează câteva domenii de interes, aceștia trec la analizarea detaliată a fiecărei meserii printr-o analiză SWOT, evaluând oportunitățile, condițiile de înrolare și instituțiile de învățământ disponibile. Procesul se încheie cu o etapă de promovare personală, în cadrul căreia tinerii învață să își redacteze un CV profesionist și își dezvoltă abilitățile practice prin simularea unor interviuri de angajare”, a explicat Irina Mândrescu.
Programul se desfășoară în mai multe ședințe, adaptate nevoilor fiecărui participant. În medie, procesul include cinci ședințe, desfășurate de regulă o dată pe lună, însă durata poate varia în funcție de necesitățile fiecărui tânăr.
În total, aproximativ 200 de tineri au beneficiat de acest tip de consiliere.
Serviciile sunt disponibile inclusiv pentru tinerii cu dizabilități, în colaborare cu instituțiile de învățământ și cadrele didactice de sprijin.
Printre domeniile de interes ale participanților se numără IT-ul, designul interior, designul vestimentar, domeniul frumuseții și alimentația publică. Specialiștii spun că orientarea corectă profesională poate reduce semnificativ riscul alegerii unei meserii nepotrivite și al abandonului pe piața muncii.
CITIȚI ȘI:
- În cinci ani, muncitori tineri din R. Moldova ar putea fi mai numeroși peste hotare decât acasă, anticipează experții
- Raportul dintre angajați și pensionari, critic în R. Moldova: 1.1 salariați pentru fiecare bătrân
- Paradoxul pieței muncii: Deficit de angajați, deși avem peste 300 de mii de persoane inactive
- Numărul persoanelor angajate de la începutul anului reprezintă doar 7.5% din obiectivul setat de autorități pentru 2030
