Fraudele cibernetice fac noi victime: O femeie a rămas fără 600 de mii de lei. „Escrocii exploatează frica pentru a intra în posesia datelor”

Fraudele cibernetice devin tot mai sofisticate, iar pagubele provocate de escroci sunt tot mai mari. Poliția a raportat un nou caz de înșelăciune produs în ultimele 24 de ore și alte trei cazuri comise anterior, cu un prejudiciu total de peste un milion de lei. Experții spun că vigilența rămâne cea mai eficientă metodă de protecție.

O femeie de 45 de ani din Chișinău a rămas fără peste 600.000 de lei după ce a căzut în plasa unor infractori care s-au dat drept reprezentanți ai unei companii de telecomunicații. Convinsă că așa își protejează economiile, a contractat mai multe credite online și a transferat banii către escroci.

Totuși, în ultima zi, datorită vigilenței cetățenilor, au fost dejucate 180 de tentative de escrocherie, fiind prevenite pierderi financiare importante.

Escrocii își asumă identitatea unor instituții și folosesc diverse pretexte pentru a convinge victimele să ofere date personale sau să transfere bani, iar poliția recomandă repetat populației să întrerupă imediat apelul și să verifice informațiile prin contactarea instituției la numărul oficial.

Pentru a obține date personale sau acces la conturi bancare, infractorii exploatează în special emoțiile oamenilor - frica, graba și sentimentul de urgență, afirmă directorul de program de la Expert-Grup, Vitalie Rapcea.

„Soluțiile pe care le identifică escrocii sunt cele de inginerie socială și aici ei încearcă să exploateze vulnerabilitatea oamenilor - frica, urgența, pentru a intra în posesia datelor cu caracter personal, necesare pentru comiterea acestor fraude”, a declarat expertul, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.

În același timp, și comportamentul utilizatorilor poate facilita astfel de atacuri. Publicarea CV-urilor cu informații personale, distribuirea excesivă a datelor pe rețelele sociale sau expunerea fotografiilor și înregistrărilor audio pot fi folosite de escroci pentru construirea unor scenarii credibile de fraudă.

Cu ajutorul Inteligenței Artificiale, infractorii pot chiar clona vocea unei persoane sau crea imagini false pentru a convinge victimele să transfere bani.

Cele mai frecvente metode folosite de escroci sunt phishing-ul, prin care încearcă să obțină parole sau date bancare prin e-mailuri și mesaje false, vishing-ul, care presupune apeluri telefonice în care infractorii se dau drept reprezentanți ai unor instituții, și smishing-ul, adică fraudele prin SMS cu linkuri malițioase.

O altă tehnică este spoofing-ul, prin care escrocii falsifică identitatea apelantului, astfel încât pe ecran poate apărea numărul oficial al unei bănci sau instituții, deși apelul este făcut de un infractor.

„Se poate întâmpla ca, spre exemplu, să primiți un apel de la bancă sau de la poliție și să se afișeze numărul băncii, dar de fapt este o identitate falsă a unui fraudator care vă cere date cu caracter personal”, a atenționat Vitalie Rapcea.

Expertul recomandă cetățenilor să fie prudenți în cazul oricărui apel sau mesaj ce creează presiune și solicită furnizarea rapidă a unor date personale sau efectuarea unei plăți.

Semnele care pot indica o tentativă de fraudă:

solicitarea datelor personale sau bancare prin telefon, SMS ori e-mail;
apeluri care invocă situații urgente sau emoționale;
mesaje cu linkuri primite de la expeditori necunoscuți;
oferte sau premii care par prea bune pentru a fi adevărate;
apeluri de la numere care afișează identitatea unei instituții, dar al căror conținut ridică suspiciuni.

În cazul apelurilor suspecte, recomandarea este ca discuția să fie întreruptă, iar persoana sau instituția respectivă să fie contactată ulterior, folosind numărul oficial de telefon. În acest mod poate fi verificată autenticitatea apelului.

De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS sau e-mail, să verifice cu atenție adresele paginilor web și să fie atenți la denumirile domeniilor, deoarece infractorii folosesc adesea adrese foarte asemănătoare cu cele oficiale.

Expertul mai subliniază că băncile nu solicită telefonic parole, coduri de autentificare sau alte date confidențiale, dacă apelul nu a fost inițiat de client.

„Nu accesați link-uri care vin prin SMS, fiți foarte prudenți și pe e-mail-uri. Se poate întâmpla ca și pe e-mail să vină aceleași link-uri cu solicitarea de a instala sau de a le accesa. Fiți foarte atenți, pentru că se poate întâmpla ca escrocii să utilizeze un început de domeniu care pare a fi legitim, dar care se află pe un server străin”, a concluzionat Vitalie Rapcea.

Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, escrocheriile online și telefonice au generat prejudicii de cel puțin 157 de milioane de lei în primele cinci luni ale anului curent.

CITIȚI ȘI:

Fraudele cibernetice fac noi victime: O femeie a rămas fără 600 de mii de lei. „Escrocii exploatează frica pentru a intra în posesia datelor”

Gabriela Melnic