Curtea Constituțională respinge demersurile APG și examinează în fond sesizarea Ministerului Justiției
Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei.
Alegerile regionale pot avea particularități, însă nu pot justifica un sistem electoral paralel
Cauza are la bază sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojocari, care a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și din Codul electoral.
Reprezentantul ministerului, secretarul de stat Mihai Gheorghieș, a explicat în ședință că obiectul sesizării îl constituie norme care permit implicarea Adunării Populare a Găgăuziei sau a guvernatorului Găgăuziei în proceduri ce țin de autorități naționale ale statului, precum Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția, precum și lanțul de comandă al Poliției.
„Prima componentă a sesizării privește domeniul electoral. Normele contestate permit Adunării Populare a Găgăuziei să aprobe componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și prevăd că particularitățile legii regionale se stabilesc prin actele normative aprobate de Adunare. Problema nu este legea regională, aceasta nu este contestată. Problema este dacă organul politic local poate controla componența organului electoral care administrează procesul electoral regional”, a subliniat Mihai Gheorghieș.
Potrivit secretarului de stat, efectul normelor contestate este că permit stabilirea unei norme electorale regionale cu caracter derogatoriu și creează un dualism instituțional în organizarea electorală, incompatibil cu principiul unității și cu sistemul electoral național.
„Într-un stat unitar, administrarea electorală trebuie să fie imparțială, previzibilă și integrală într-un cadru legal unic. Alegerile regionale pot avea particularități, însă aceste particularități nu pot justifica un sistem electoral paralel sau control politic asupra organului electoral”, a precizat reprezentantul Ministerului Justiției.
Mihai Gheorghieș a mai spus, totodată, că nu poate exista o dependență politică regională în procedura de numire a conducătorilor structurilor teritoriale ale Poliției. Cât privește securitatea națională, oficialul a notat că, potrivit reglementărilor în vigoare, șeful Direcției de Informații și Securitate a Găgăuziei este numit și eliberat din funcție de directorul Serviciului de Informații și Securitate, la propunerea guvernatorului Găgăuziei, după aprobarea acestuia de către Adunarea Populară.
„Securitatea statului nu poate fi divizată teritorial și nu poate fi supusă unui filtru politic regional. Chiar dacă actul final aparține directorului SIS, aprobarea prealabilă de către Adunarea Populară transformă cooperarea într-o condiționare juridică. Securitatea națională aparține statului. Ea nu poate fi exercitată sub influența unei autorități politice locale, indiferent de statutul special al regiunii”, a argumentat secretarul de stat.
Curtea Constituțională deliberează asupra cererilor APG de suspendare a examinării sesizării Ministerului Justiției
Curtea Constituțională s-a retras în deliberări pentru a decide asupra demersurilor Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de suspendare a examinării sesizării Ministerului Justiției adresate Înaltei Curți pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.
Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.
Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.
Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.
„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.
Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.
În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.
„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.
Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.
„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.
Curtea s-a retras pentru deliberări.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
