ZEL „Bălți” ia partea leului din investițiile zonelor economice libere: 362 de milioane de dolari sau 55% din total
Cele șase zone economice libere (ZEL) ale Republicii Moldova au atras anul trecut investiții în valoare de 653.8 milioane de dolari, în creștere cu aproape 10% comparativ cu 2024. Mai bine de jumătate din totalul acestora, mai exact 55.4% au revenit ZEL „Bălți”, care este și cea mai tânără zonă economică liberă din țară, creată în martie 2010.
Datele oficiale pentru anul 2025 arată că investițiile în ZEL „Bălți” au ajuns la 362.4 milioane de dolari. Celelalte cinci zone economice libere au atras împreună de 3.5 ori mai puține investiții decât ZEL „Bălți”. Pe locul doi se află ZEL „Ungheni-Business”, cu 18.8% din totalul investițiilor, urmată de Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chișinău”, cu 13.2%.
„Aceste rezultate sunt cu atât mai relevante cu cât, în anul 2025, investițiile în toate zonele economice libere au crescut cu 9.3%. În acest context, ZEL „Bălți” își consolidează poziția de principală platformă investițională și industrială a Republicii Moldova, concentrând peste jumătate din investițiile atrase în ZEL-uri, aproape trei sferturi din numărul angajaților și trei sferturi din producția industrială realizată în cadrul acestora”, a declarat Marin Ciobanu, administratorul zonei.
La sfârșitul anului 2025, în ZEL „Bălți” activau aproape 9.400 de angajați, ceea ce reprezintă 72.9% din totalul angajaților rezidenților zonelor economice libere. Totodată, rezidenții ZEL „Bălți” au realizat 75.2% din volumul total al producției industriale produse în toate zonele economice libere.
„Mai mult, în 2025, producția industrială din ZEL „Bălți” a continuat să crească, înregistrând un avans de 3.8% față de anul precedent. Din totalul exporturilor industriale ale țării, 36.1% revine rezidenților ZEL „Bălți””, a precizat Marin Ciobanu într-o postare pe Facebook.
„ZEL „Bălți” demonstrează că investițiile strategice, infrastructura modernă și parteneriatele solide cu investitorii internaționali pot transforma o platformă investițională într-un motor al dezvoltării economice naționale”, a mai declarat Marin Ciobanu.
Codul vamal al Republicii Moldova, precum și angajamentele asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană prevăd eliminarea treptată a tratamentului preferențial pentru regimurile de zone economice libere. Legislația în vigoare nu permite extinderea regimului de zonă liberă pentru activitățile de producție industrială.
Astfel, la 28 decembrie 2025, a expirat termenul de funcționare a ZAL „Tvardița”. Începând cu anul 2026, în Republica Moldova au rămas cinci zone economice libere.
CITIȚI ȘI:
