CC a declarat neconstituționale mai multe prevederi privind Găgăuzia: Comratul sugerează tensiuni și riscuri de destabilizare
Alegerile din Găgăuzia nu vor mai fi organizate de Comisia Electorală Centrală de la Comrat. Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale mai multe prevederi legislative, la sesizarea Ministerului Justiției.
Curtea Constituțională a admis, la 9 iulie, sesizarea ministrului Vladislav Cojuhari privind unele prevederi care reglementează procesele electorale și instituționale din Găgăuzia. Judecătorii au declarat neconstituționale normele referitoare la aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru organizarea alegerilor din regiune.
„Se declară neconstituționale textul «și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor», din articolul 12 alineatul (3) litera d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei”, a citit din hotărâre președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
Înalta Curte a declarat neconstituționale și prevederile potrivit cărora numirea și eliberarea din funcție a șefilor Direcției Afacerilor Interne, Direcției de Justiție și Direcției Serviciului de Informații și Securitate din Comrat sunt aprobate de autoritățile centrale la propunerea bașcanului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare.
Totodată, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea conexată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei privind prevederile din Codul electoral referitoare la denumirea și funcționarea organului electoral de la Comrat.
Astfel, în Găgăuzia va funcționa un Consiliu Electoral Central, în conformitate cu legislația electorală națională, și nu o Comisie Electorală Centrală instituită prin Legea privind statutul juridic special al regiunii. Organizarea și funcționarea Consiliului vor fi reglementate de Codul electoral, nu de acte normative locale.
„Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a precizat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
Instanța va remite o adresă Parlamentului pentru efectuarea modificărilor solicitate în legislație.
Ministerul Justiției: Miza nu a fost soluția în sine, ci stabilirea limitelor
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a declarat, după pronunțarea hotărârii, că miza sesizării nu a fost soluția în sine, ci „stabilirea limitelor care urmează să fie aplicate în raport cu Găgăuzia”.
El a explicat că legislația prevedea o implicare excesivă a autorităților regionale în procesul de numire a unor funcționari locali, prevederi pe care Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale.
„În partea motivată a hotărârii, Curtea va expune aceste raționamente. Mai mult decât atât, Curtea a menționat că a formulat și o adresă către Parlament, prin care îi solicită să reglementeze anumite aspecte. Prin urmare, urmează să acționăm în conformitate cu ansamblul considerentelor expuse în hotărâre”, a subliniat secretarul de stat.
Adunarea Populară: Găgăuzia a solicitat Curții Constituționale să respecte litera și spiritul Constituției
Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a declarat, la rândul său, că pentru a comenta pe deplin decizia Curții Constituționale este necesară studierea motivării acesteia și analizarea argumentelor juridice care au stat la baza hotărârii.
„Un lucru vreau să subliniez: Găgăuzia a solicitat Curții Constituționale un singur lucru – să respecte litera și spiritul Constituției, acea arhitectură constituțională care a permis menținerea păcii în țara noastră timp de atâția ani, ca urmare a acordului încheiat în 1994 între populația Găgăuziei și autoritățile centrale. De altfel, acest acord a fost recunoscut de toți participanții la acel contract social”, a adăugat vicepreședintele forului legislativ de la Comrat.
Gheorghe Leiciu a mai spus că a fost surprins de poziția Parlamentului, instituție care a adoptat atât Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, cât și Constituția Republicii Moldova.
„Acum Parlamentul susține că propriile sale acte legislative ar fi avut un caracter neconstituțional. Se pune întrebarea dacă aceasta înseamnă că și alte acte normative care reglementează alte domenii ale vieții publice ar putea fi declarate neconstituționale în același mod”, a remarcat deputatul de la Comrat.
Domnica Manole: „Articolul 111 din Constituție nu creează o ordine juridică autonomă”
La un briefing de presă susținut după pronunțarea hotărârii, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că decizia are la bază două sesizări: una depusă de ministrul Justiției și cealaltă de Adunarea Populară a Găgăuziei.
În sesizarea admisă de Curte, ministrul Justiției a contestat mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului și din Codul electoral. Mai exact, au fost contestate normele care acordă guvernatorului Găgăuziei sau Adunării Populare competența de a propune, aproba ori de a-și exprima acordul în procedura de numire și eliberare din funcție a unor persoane din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate.
De asemenea, ministrul Justiției a contestat competența Adunării Populare de a aproba componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, precum și prevederile din Codul electoral potrivit cărora particularitățile organizării și desfășurării alegerilor regionale sunt stabilite prin acte normative adoptate de Adunarea Populară, în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.
Curtea a reținut că instituirea unor mecanisme prin care o autoritate locală participă la desemnarea unor funcții din cadrul autorităților publice centrale afectează delimitarea constituțională a competențelor dintre nivelul central și cel local și ridică probleme privind limitele autonomiei prevăzute de articolul 111 din Constituție. Potrivit Domnicăi Manole, autonomia locală trebuie exercitată în limitele impuse de caracterul unitar al statului, de principiul suveranității și de existența unui singur sistem de autorități publice centrale.
„Articolul 111 din Constituție nu creează un al doilea nivel al puterii constituante sau o ordine juridică autonomă, ci permite existența autonomiei teritoriale în interiorul ordinii constituționale naționale”, a explicat președinta Curții Constituționale.
În consecință, Curtea a declarat neconstituțional textul „la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare a acesteia” din Legea privind activitatea Poliției și statutul polițistului.
Referitor la competențele în materie electorală, Curtea a reținut că, potrivit articolului 62 din Constituție, autoritatea electorală ierarhic superioară este Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Parlamentul nu poate delega unei autorități reprezentative locale exercitarea unei competențe pe care Constituția o rezervă în mod expres legiuitorului. O asemenea soluție legislativă depășește cadrul constituțional.
„Curtea a constatat că, în sensul Constituției, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei se constituie și funcționează în conformitate cu prevederile Codului electoral, iar alegerile regionale se organizează și se desfășoară potrivit regulilor adoptate de Parlament prin lege organică”, a declarat Domnica Manole.
Astfel, Curtea a declarat neconstituționale prevederile care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și normele din Codul electoral care permit stabilirea prin acte normative locale a regulilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor regionale.
Totodată, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei, prin care erau contestate prevederile Codului electoral ce stabilesc că în autonomie funcționează un Consiliu Electoral Central organizat și condus în baza legislației electorale naționale.
Găgăuzia, în alertă: „Nu vom lăsa lucrurile așa”
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a reacționat cu atacuri la adresa președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, după pronunțarea deciziei instanței, acuzând-o de lipsă de imparțialitate. El a declarat că Adunarea Populară este „profund îngrijorată” de această hotărâre și o califică drept „o intervenție politică gravă și ilegală în drepturile și libertățile poporului găgăuz”.
„Cerem demisia doamnei Domnica Manole din funcția de președintă a Curții Constituționale. În calitate de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, ales de majoritatea deputaților, am fost mandatat de poporul găgăuz, iar imediat după alegere am decis să întreprind pași concreți pentru restabilirea unui dialog politic civilizat între Comrat și Chișinău. Am transmis apeluri concrete, am organizat conferințe de presă în cadrul cărora am propus public o abordare constructivă a dialogului și soluționarea pașnică a tuturor problemelor, fără confruntări. Din păcate, ceea ce a făcut astăzi o Curte politizată de PAS poate doar să agraveze relațiile dintre Comrat și Chișinău. Care va fi reacția poporului găgăuz, vom vedea”, a declarat Gaidarji.
El a mai spus că, în următoarele zile, va desfășura consultări cu deputații Adunării Populare, precum și cu reprezentanții comunității găgăuze, după care va anunța acțiunile ulterioare. Totodată, Gaidarji a sugerat că orice demers orientat spre reducerea competențelor Găgăuziei ar putea genera tensiuni și riscuri de destabilizare.
Criza instituțională din Găgăuzia
Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile pentru un nou legislativ regional nu au avut loc. Scrutinele programate pentru 22 martie și 21 iunie 2026 au fost anulate succesiv de instanțele de judecată, pe motiv că actele normative locale care reglementau organizarea acestora contraveneau legislației naționale.
Sesizarea depusă de Ministerul Justiției la Curtea Constituțională face parte din măsurile prin care autoritățile de la Chișinău încearcă să deblocheze situația de la Comrat. În paralel, o comisie mixtă, formată din deputați ai Parlamentului și ai Adunării Populare, a elaborat un proiect de compromis privind organizarea alegerilor regionale. Documentul nu a fost însă susținut de legislativul de la Comrat.
Pe fondul blocajului, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia, motivând că a epuizat toate posibilitățile de organizare a alegerilor. Acesta a fost înlocuit ulterior de Valentin Gaidarji, ales în funcție la 3 iulie. În aceeași zi, Adunarea Populară a stabilit o nouă dată pentru alegerile regionale: 15 noiembrie 2026.
CITIȚI ȘI:
Sesizarea privind Găgăuzia, la Curtea Constituțională: Pronunțarea hotărârii va avea loc la 9 iulie
Curtea Constituțională va relua miercuri examinarea cauzei privind Găgăuzia
Criza din Găgăuzia: Ce propun autoritățile pentru deblocarea situației
Gheorghe Leiciu preia temporar atribuțiile președintelui Adunării Populare a Găgăuziei
Adunarea Populară, în fața unei alegeri: Soluțiile propuse pentru deblocarea scrutinului
