Negocieri demarate: Ce progrese avea R. Moldova la clusterele privind valorile fundamentale și relațiile externe în ultimul raport de extindere al UE
Republica Moldova a deschis, pe 14 iulie, la Bruxelles, negocierile pe Clusterul 6 - „Relații externe”, al doilea grup de capitole lansat în doar o lună, după Clusterul 1 - „Valori fundamentale”, deschis pe 15 iunie, la Luxemburg. Ritmul e real și, în termeni proprii, record: Comisia Europeană a numit R. Moldova statul candidat cu cel mai mare progres al anului, iar comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a descris Chișinăul drept „studentul cu cea mai bună performanță din clasa sa”.
Dincolo de viteza politică însă, ultima evaluare formală a Comisiei, Raportul de extindere din 4 noiembrie 2025, arată o hartă mai nuanțată: R. Moldova ia notele cele mai mari exact la capitolele care nu decid ritmul și rămâne în urmă acolo unde se joacă întregul calendar al aderării.
La cea de-a treia Conferință Interguvernamentală UE - R. Moldova, desfășurată pe 14 iulie la Bruxelles, a fost deschis oficial Clusterul 6 „Relații externe”, alcătuit din două capitole: Capitolul 30 - relații externe și politica comercială comună și Capitolul 31 - politica externă, de securitate și apărare. Pasul vine la exact o lună după deschiderea primului cluster. Cele 27 de state membre aprobaseră unanim poziția de negociere pentru Clusterul 6 pe 10 iulie.
Progresul e cuantificabil: dacă, în 2023, R. Moldova avea șapte capitole în fază incipientă și doar două la nivel moderat de pregătire, în 2025 nu mai are niciun capitol în fază incipientă, iar circa o treime au atins un nivel moderat sau mai bun. Obiectivul declarat al Chișinăului rămâne încheierea negocierilor până în 2028 și pregătirea deplină pentru aderare până în 2030.
Clusterul 1 este primul deschis și ultimul închis, coloana vertebrală a negocierilor, iar ritmul lui de închidere dictează calendarul întregului proces. De aceea, unde apar progresele contează la fel de mult ca faptul că apar. Iar acestea apar concentrat pe capitolele externe și pe cele tehnice, nu pe fundamentele care limitează viteza procesului de negocieri de aderare.
De ce „periferia” nu se compară cu „fundamentele”
Clusterele 1 și 6 au încărcături radical diferite și nu pot fi puse pe același cântar, susține directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza.
„Clusterul 6 este un cluster de două capitole în care sunt reflectate angajamente ce reies inclusiv din fundamentul stabilit prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Progresul avansat pe care l-am înregistrat se explică inclusiv prin faptul că, pe parcursul mai multor ani, multe dintre aceste angajamente fac deja parte din prioritățile acordului și se află în implementare”, a explicat Groza, într-un interviu pentru Teleradio-Moldova.
Practic, avansul pe Clusterul 6 nu e un start proaspăt, ci recolta unui deceniu de armonizare.
Prin contrast, spune el, „Clusterul 1 este cel mai complex cluster”.
„Include nu doar capitolele pe achiziții publice sau administrație publică, ci și, cel mai important, cele două capitole cu criterii de referință intermediare - Capitolul 23 și Capitolul 24, pe justiție, afaceri interne și drepturile omului. Pe lângă acestea, include și referințe la criteriul politic și economic. De aceea, nu putem face pur și simplu o paralelă între progresul pe Clusterul 6 și cel pe Clusterul 1, pentru că Clusterul 1 formează coloana vertebrală a întregului proces de negociere și include cele mai multe angajamente, măsurate pe tot parcursul negocierilor”, a punctat Groza.
Aici e cheia analitică pe care expertul o adaugă hărții din raport, criteriile de referință intermediare de la capitolele 23 și 24 nu sunt o probă care se dă o singură dată, ci o condiționalitate permanentă: „Criteriile de referință intermediare reprezintă, dacă doriți, o sabie a lui Damocles care planează pe tot parcursul procesului de negociere. Nu putem începe să închidem capitole până când nu asigurăm un progres continuu pe aceste criterii. Iar dacă vom avea regrese, se activează un mecanism prin care negocierile ar putea fi reluate pe anumite grupuri de capitole”.
Cu alte cuvinte, ordinea* „mai întâi Clusterul 6, ușor de închis”*, nu ocolește fundamentele: fără dinamică pozitivă pe capitolele 23 și 24, niciun capitol de negocieri nu se va închide.
Clusterul 6 - motorul e Capitolul 31, nu Capitolul 30
Pe Capitolul 31 - Politica externă, de securitate și apărare - R. Moldova are un nivel bun de pregătire și progrese bune. Strategia Națională de Apărare identifică explicit Rusia drept sursa principală de amenințare și se aliniază la busola strategică a UE.
Potrivit ultimului raport al UE privind extinderea, cooperările internaționale au crescut, precum și reziliența la amenințări hibride și dezinformare. Un asterisc pe care „progrese bune” îl ascundea era rata de aliniere la declarațiile Înaltului Reprezentant și la sancțiunile UE, care a scăzut de la 91% în 2024 la 88% la 24 octombrie 2025.
Întrebat despre această scădere procentuală, Groza a minimizat importanța cifrelor, explicând că evoluția anuală și atingerea pragului pentru închiderea capitolului contează mult mai mult decât oscilațiile de la o lună la alta: „Contează rata anuală în comparație cu anii precedenți, nu fluctuațiile de la o lună la alta. Dar, pentru a îndeplini criteriul de aliniere la declarațiile de politică externă ale UE de la Capitolul 31, trebuie să ne apropiem de o rată de 100%, mai ales dacă ne dorim să închidem negocierile pe acest capitol până la finalul anului”.
Recomandările-cheie ale Executivului european la acest capitol țin de întărirea eficienței implementării sancțiunilor și a prevenirii eludării lor, menținerea, după 2027, a măsurilor din Planul pentru Rezoluția 1325 (Femei, Pace, Securitate), precum și continuarea combaterii dezinformării, mai ales în mediul rural.
Pe combaterea dezinformării, capitol la care raportul cere continuitate, Iulian Groza susține că R. Moldova nu doar rezistă, ci a devenit exportatoare de expertiză: „Republica Moldova stă, de la an la an, tot mai bine la capitolul reziliență instituțională și societală în fața amenințărilor de influență malignă, dezinformare și propagandă. Cel mai recent, la alegerile parlamentare de anul trecut, am văzut că R. Moldova a reușit să facă față acestor provocări, mobilizând resursele naționale și printr-o mai bună coordonare și comunicare strategică”.
Expertul plasează această experiență într-un cadru european mai larg.
„Am fost și continuăm să fim un teren de testare pentru instrumente de război neconvențional - asimetric, hibrid, cognitiv - și, evident, acumulăm experiență. Este important să o împărtășim nu doar cu statele UE, ci și cu alte țări din regiune, cum ar fi Armenia. La nivel european există inițiativa Scutul Democratic, de care R. Moldova poate beneficia și din care poate face parte, nu doar pentru a-și împărtăși experiența, ci și pentru a combate aceste încercări de interferență”, ne-a spus Groza.
Sprijinind Chișinăul, UE își întărește propriul scut democratic, a adăugat directorul executiv al IPRE.
La Capitolul 30, cel al „Relațiilor externe”, Chișinăul are un nivel moderat de pregătire și doar unele progrese în 2025. Alinierea comercială a avansat: sistemul temporar de licențiere a importurilor a fost adus în acord cu normele blocului comunitar, controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare a intrat în vigoare în ianuarie 2025, iar acordul de liber schimb cu statele Spațiului Economic European a devenit pe deplin operațional pe 1 aprilie 2025.
Slăbiciunea persistentă e capacitatea de dezvoltare: R. Moldova rămâne beneficiar de asistență, nu donator. Comisia a recomandat, printre altele, o clauză de expirare legată de aderare în acordurile bilaterale de investiții și liber schimb, alinierea la standardele UE pentru proiectele investiționale de importanță națională și consolidarea departamentului de cooperare pentru dezvoltare din Ministerul Afacerilor Externe.
Clusterul 1 - progresele „bune”, la periferie
Pe fundamentale, singurele două capitole cu „progrese bune” sunt statistica (Capitolul 18) și controlul financiar (Capitolul 32), ultimul urcând, de fapt, de la un nivel incipient. Recensământul din 2024 a fost reușita centrală, iar Biroul Național de Statistică a extins transmiterile către Eurostat. Curtea de Conturi și-a consolidat independența organizațională, iar rețeaua anti-fraudă a fost desemnată și notificată OLAF în iunie 2025. Saltul e real, dar făcut de la o bază joasă.
Esența care reduce viteza de aderare stă la „un anumit nivel de pregătire”, cu progrese limitate pe toate celelalte capitole din grupul „Valorilor fundamentale”: Achizițiile publice (Capitolul 5), Sistemul Judiciar și Drepturi fundamentale (Capitolul 23), Justiție, Libertate și Securitate (Capitolul 24), funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriul economic.
La funcționarea instituțiilor democratice, Comisia a constatat, la parlamentarele din 28 septembrie 2025, ingerință externă gravă, cumpărare de voturi și atacuri cibernetice, iar interzicerea a două partide cu puțin înainte de scrutin a ridicat semne de întrebare privind securitatea juridică. Raportul cere implementarea recomandărilor restante ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, cu accent pe echilibrul politic în Autoritatea Electorală Centrală, criteriile de radiere a candidaților, temeiurile de suspendare/dizolvare a partidelor și transparența proprietății media, plus adoptarea Regulamentului Parlamentului și a Legii privind statutul deputaților.
Sistemul judiciar și drepturile fundamentale (Capitolul 23) reprezintă nucleul pe care se joacă întregul calendar de aderare. Vettingul a avansat, dar nu fără costuri: 36 de judecători de la curțile de apel și 10 din prima instanță au demisionat ca să-l evite, iar evaluarea la Curtea Supremă mergea lent. Bilanțul anticorupție s-a îmbunătățit: 71 de dosare au fost trimise în judecată în 2024, față de 35 în 2023.
„Este adevărat că, pe Clusterul 1, suntem mai în urmă în comparație cu alte grupuri de capitole și e foarte mult de muncă pentru a atinge un nivel mai înalt de aliniere. Ceea ce contează este să asigurăm o dinamică pozitivă de la an la an. Anul trecut, în comparație cu alte țări candidate, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres, ceea ce nu înseamnă că suntem mai avansați decât Muntenegru sau Albania, dar am reușit să asigurăm o dinamică bună”, a mai spus Groza.
Pe cel mai sensibil dosar, vettingul, lucrurile „evoluează”, afirmă expertul IPRE: „Chiar dacă există provocări legate de viteza cu care se desfășoară evaluarea extraordinară, dinamica există: Curtea Supremă de Justiție se completează cu noi membri care au trecut evaluarea, practic toți judecătorii de la curțile de apel au trecut aceste evaluări, iar procedura începe să fie extinsă și asupra judecătorilor din prima instanță. Provocarea majoră rămâne activitatea comisiei care se ocupă de evaluarea extraordinară a procurorilor, unde lista celor aflați în proces de evaluare rămâne mare”.
Expertul semnalează și cadența instituțională a monitorizării: „Comisia Europeană este în contact permanent cu autoritățile de la Chișinău, cu sesiuni aproape lunare pe fiecare grup de capitole, mai ales pe domeniul justiției și afacerilor interne. Următoarea sesiune de informare pe capitolele 23 și 24 va avea loc pe 29 iulie”, a subliniat Groza.
Pe Capitolul 24 (justiție, libertate, securitate), alinierea era doar parțială pe criminalitate organizată, cibernetică, trafic de persoane, migrație și azil. Politica de vize rămâne nealiniată: lista moldovenească de scutiri include 11 state care au nevoie de viză în UE, între care Rusia, Belarus, Turcia și Azerbaidjanul.
„Republica Moldova stă bine la acest capitol: cadrul nostru național privind sancțiunile internaționale și măsurile restrictive a fost aliniat la cel al Uniunii Europene. Moldova nu se numără printre țările care eludează implementarea sancțiunilor la care s-a aliniat, dimpotrivă, creează cadrul legal și instituțional care asigură acest lucru în continuare”, a explicat directorul IPRE.
Capitolul 5, al Achizițiilor publice, presupunea un cadru juridic în mare parte aliniat, dar cu un obstacol operațional major: sistemul electronic MTender, văzut de UE drept depășit. Bruxellesul recomandă înlocuirea MTender, creșterea transparenței și alinierea deplină a legii privind parteneriatele public-private.
Redresarea din 2023 s-a oprit: creștere reală a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 0.1% în 2024, deficit de cont curent urcat la 16% din PIB, investiții publice sub 1% din PIB (față de ~3,5% media UE). Comisia constata, totuși, că sectorul bancar rămânea stabil.
Printre recomandări se numărau adoptarea legilor restante pe guvernanță economică, inclusiv modificările pentru independența Băncii Naționale, reducerea muncii informale, diversificarea exporturilor și reforma întreprinderilor de stat.
„Sunt optimist și, în același timp, mă simt încrezător că, dacă vrem să respectăm acest calendar ambițios - finalizarea negocierilor până în 2028 - trebuie să ne asigurăm că avem progres pe toate grupurile de capitole, dar, în primul rând, că nu admitem regrese pe criteriile de referință intermediare”, a conchis Iulian Groza.
CITIȚI ȘI:
