Expert: Parteneriatul UE-Ucraina pentru producția de drone trebuie valorificat și de Republica Moldova
Parteneriatul lansat de Uniunea Europeană și Ucraina pentru dezvoltarea producției comune de drone, convenite la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev creează noi oportunități inclusiv pentru Republica Moldova. Expertul în relații internaționale, Grigore Guzun susține că accelerarea cooperării europene în domeniul apărării trebuie valorificate de Chișinău pentru consolidarea capacități defensive.
Acordul privind dronele depășește dimensiunea bilaterală
Potrivit expertului, parteneriatul anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind coproducerea de drone reprezintă un pas strategic atât pentru Ucraina și Uniunea Europeană, cât și pentru statele din regiune.
„Dacă vorbim despre semnificația politică în relația dintre Uniunea Europeană și Ucraina și vorbim și despre prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, vedem, a semnat acest acord privind coproducerea de drone. Cumva, Uniunea Europeană pune la dispoziție capacitatea sa industrială, Ucraina pune la dispoziție know-how-ul de pe câmpul de luptă inclusiv. Iar asta trebuie să menționăm că nu este un moment important doar pentru Ucraina și Uniunea Europeană. Este un moment și pentru noi, pentru Republica Moldova”, a explicat Grigore Guzun în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În opinia sa, investițiile europene în industria de apărare răspund și riscurilor de securitate identificate pe flancul estic al NATO.
„ Am văzut astăzi reacțiile unor oficiali din Estonia, referitor la faptul că Rusia ar putea încerca să creeze un act de agresiune sau să încerce, în general, infrastructura NATO în zona baltică. De asta vine și acest moment. Pentru că, vedem, statele europene vor, prin acest acord, să beneficieze mai multe dintre ele pentru a depozita aceste drone în anumite puncte vulnerabile din Europa, pentru a se proteja într-un caz de agresiune”, a subliniat expertul.
Consolidarea capacităților defensive, o prioritate pentru R. Moldova
În contextul incidentelor recente de securitate produse pe teritoriul Republicii Moldova, Guzun susține că dezvoltarea capacităților defensive trebuie să devină o prioritate în dialogului cu partenerii europeni și „să fie primul punct pe agendă”, sugerează expertul.
„Să nu uităm că, cu două zile în urmă, o dronă rusească a aterizat pe teritoriul Republicii Moldova, care putea crea daune semnificativ de mari pentru Republica Moldova. Și păcat este că, după 5 ani de răzzboi, noi încă nu am învățat sau nu am investit în aceste capacități defensive. Aici nu mai este vorba despre vrem sau nu. Aici este vorba despre trebuie”, a afirmat Grigore Guzun.
Integrarea europeană, subiectul-cheie la Kiev
Analistul mai constată că, spre deosebire de edițiile precedente, summitul de azi de la Kiev a pus accent pe procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în contextul deschiderii unui nou cluster de negocieri pentru Republica Moldova și Ucraina.
„În anii precedenți nu prea s-a vorbit despre integrarea europeană. Anul acesta am văzut că un punct este inclusiv despre integrarea europeană. Vedem că președinta Maia Sandu a avut astăzi discuții bilaterale cu președintele Zelenski. Inclusiv discuțiile se vor axa și despre viitorul nostru în Uniunea Europeană. Vedem că mai multe voci la Bruxelles vorbesc despre desprinderea Republicii Moldova de Ucraina. Cred că va fi unul din subiectele-cheie. Sper că, de asemenea, Maia Sandu va folosi acest moment pentru a discuta și despre eventuala asigurare a Republicii Moldova cu drone defensive”, a explicat expertul.
Evoluțiile de pe front schimbă agenda politică
Expertul consideră că reuniunea de la Kiev are loc într-un context strategic diferit față de anii precedenți, marcat de schimbarea raportului de forțe pe câmpul de luptă și de adaptarea răspunsului european.
„Miza vine în general în contextul schimbărilor geopolitice sau, în general, schimbărilor din regiune în ultimele luni. Și aici am în vedere, în mare parte, schimbarea inițiativei pe câmpul de luptă. Vedem că, totuși, Ucraina a reușit, prin producția de drone, prin know-how-ul inclusiv european, să atace Federația Rusă și chiar să ajungă dronele inclusiv la Moscova. De asta, odată, Zelenski sau administrația de la Kiev a folosit acest moment pentru a sărbători ambele zile și inclusiv pentru a reaminti, în general, continentului european despre lupta poporului ucrainean”, a mai declarat expertul în relații internaționale.
În aceeași ordine de idei, Guzun apreciază că discursul liderului ucrainean a urmărit consolidarea sprijinului politic occidental pentru Ucraina.
„Am văzut și discursul istoric impresionant al lui Zelenski pentru a demonstra încă o dată că Ucraina luptă pe parcursul istoriei din ultimii 1000 de ani pentru independența sa”, a conchis Grigore Guzun.
În cadrul celui de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat pe 15 iulie la Kiev, liderii au adoptat o declarație comună prin care au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și susținerea parcursului european al statelor candidate, inclusiv al Republicii Moldova. Documentul prevede, între altele, consolidarea sprijinului pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, intensificarea sancțiunilor împotriva economiei de război a Rusiei și combaterea tentativelor de eludare a acestora.
Aflată la Kiev, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat încheierea unui parteneriat cu Ucraina în vederea consolidării producției comune de drone.
În intervenția sa, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut mai mult sprijin internațional pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Sandu a îndemnat participanții să ofere mai mult sprijin Ucrainei, în special pentru consolidarea capacităților de apărare antiaeriană, și să crească presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni care să limiteze sursele de finanțare ale războiului.
Printre participanții la summit s-au numărat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele României, Nicușor Dan, precum și lideri din Albania, Grecia, Croația, Slovenia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Bulgaria.
CITIȚI ȘI:
