Noi reguli la INJ: Viitorii procurori și judecători care nu obțin media 8.00 vor avea o a doua șansă la examen
Candidații la funcția de judecător sau procuror care nu obțin media generală de cel puțin 8.00 la examenul final al Institutului Național al Justiției (INJ) vor avea dreptul să susțină repetat evaluarea, fără să-și piardă statutul de audient și fără să fie obligați să restituie bursa primită pe durata studiilor. Prevederea se regăsește într-un proiect de modificare a Legii privind Institutul Național al Justiției, votat joi, 23 iulie, în prima lectură de Parlament cu 65 de voturi.
Potrivit autorilor inițiativei, modificările vin să clarifice mai multe situații juridice cu care se confruntă audienții INJ, inclusiv cazurile de incapacitate temporară de muncă, suspendarea studiilor și condițiile de susținere repetată a examenelor.
Astfel, dacă persoana nu va reuși să obțină nota necesară nici la examenul repetat, aceasta își va pierde statutul de audient și va fi obligată să restituie bursa primită de la Institutul Național al Justiției.
„Sunt stabilite criteriile atât la încadrarea în cadrul institutului, cât și ulterior, la susținerea examenului. Este stabilită o medie de vot, iar persoanele care nu susțin acest examen să aibă posibilitatea repetată de a-l susține”, a declarat Igor Talmazan, secretarul Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.
În prezent, audienții INJ beneficiază de o bursă echivalentă cu salariul mediu pe economie din anul precedent. Pentru anul trecut, aceasta a fost de aproximativ 16.100 de lei.
Proiectul prevede și introducerea unor garanții sociale pentru persoanele înscrise la cursurile de formare inițială. Astfel, audienții vor beneficia de asigurare obligatorie de asistență medicală pe toată perioada studiilor. În cazul unei incapacități temporare de muncă, confirmată prin certificat medical, aceștia vor primi 60% din valoarea bursei.
Totodată, un audient nu va putea fi exmatriculat dacă, din motive de sănătate, nu a putut participa la evaluările curente.
O altă prevedere stabilește că absențele motivate de decesul unei rude până la gradul al IV-lea vor putea fi justificate prin prezentarea documentelor confirmative.
Modificările propuse permit audienților să solicite suspendarea cursurilor de formare inițială în situația în care starea de sănătate nu le permite participarea la activitățile de instruire. Pe perioada suspendării, persoana își va păstra statutul de audient, va beneficia în continuare de asigurare medicală și va primi 80% din bursă.
După încetarea motivului care a determinat suspendarea, audientul va putea reveni la studii în același an sau într-o promoție ulterioară, în funcție de circumstanțe.
Igor Talmazan a precizat că aceste modificări vin să acopere o lacună legislativă, deoarece actuala lege nu reglementează suficient situațiile în care un audient se află în incapacitate temporară de muncă.
„Pe moment, este o lacună legală, adică nu este reglementată acea perioadă de incapacitate temporară de muncă, care poate fi divizată în două etape: o perioadă de incapacitate temporară și alta care ar duce la suspendarea statutului de audient”, a explicat deputatul.
Guvernul a propus și angajarea obligatorie a absolvenților INJ
În timpul examinării proiectului, Guvernul a venit cu o propunere suplimentară – ca legislația să prevadă mecanisme prin care persoanele care finalizează cursurile INJ să aibă ulterior posibilitatea și garanția ocupării funcțiilor de judecător sau procuror într-o anumită perioadă.
Potrivit lui Talmazan, această propunere depășește obiectul inițial al proiectului și necesită consultări suplimentare cu Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
El a precizat că, în prezent, INJ pregătește anual un număr limitat de candidați. În acest an, potrivit solicitărilor CSM și CSP, sunt prevăzute 30 de funcții pentru judecători și 15 pentru procurori.
Deputații cer clarificări privind atribuțiile conducerii INJ
În timpul dezbaterilor, deputații au atras atenția și asupra unor prevederi care țin de repartizarea competențelor între Consiliul INJ și directorul instituției. Deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschi, a susținut proiectul, dar a sugerat organizarea unor audieri publice înainte de lectura a doua.
„Este un proiect bun care vine să ofere garanții sociale persoanelor care învață la Institutul Național al Justiției. Sper că prin acest proiect vom spori și numărul persoanelor care absolvă acest institut”, a spus Berlinschi.
Totodată, Berlinschi a menționat că unele propuneri ale Guvernului ar putea afecta echilibrul dintre atribuțiile Consiliului INJ și ale directorului instituției.
O poziție similară a exprimat și deputatul socialist Vlad Batrîncea. Acesta a declarat că Institutul Național al Justiției trebuie consolidat, inclusiv prin sporirea competențelor organelor colegiale.
„Atunci când există un organ colegial, există dezbatere, calitatea lucrurilor, transparență și competență. Noi ar trebui să consolidăm competențele Consiliului Institutului Național al Justiției. Iar directorul, dacă se conduce după bunul-simț și este responsabil, poate să participe activ în activitatea acestui Consiliu, să convingă, precum și să asigure transparența lucrurilor. În avizul anticorupție se mai indică și faptul că trebuie să corectați nu doar terminologia, ci și actele, atribuțiile directorului, competențele sau deciziile directorului. Eu cred că, totuși, dacă ne ghidăm după bunul-simț, e bine să fortificăm activitatea competențelor organului colegial și să nu concentrăm prea multă putere decizională în mâinile directorului”, a declarat Batrîncea.
În avizul său asupra proiectului, Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat mai multe riscuri legate de modul în care sunt stabilite unele competențe în cadrul Institutului Național al Justiției.
CNA susține că anumite prevederi ar putea oferi directorului INJ o marjă prea largă de decizie, în special în ceea ce ține de stabilirea condițiilor pentru reexaminări, recuperarea activităților sau modificarea unor proceduri pentru audienți. Potrivit instituției, dacă aceste reguli vor fi stabilite prin decizii individuale ale directorului, ar putea apărea riscul ca situații similare să fie tratate diferit de la un caz la altul.
„Transferarea atribuțiilor de stabilire a criteriilor academice și de statut către decizia directorului, prin intermediul actelor administrative cu caracter individual, riscă să genereze acte de corupție și favoritism”, se menționează în avizul CNA.
Instituția mai atrage atenția că regulile privind accesul la profesiile de judecător și procuror trebuie să fie clare și previzibile, deoarece influențează direct parcursul profesional al viitorilor magistrați. În opinia CNA, aceste decizii ar trebui să fie luate în baza unor regulamente generale aprobate de Consiliul Institutului Național al Justiției, care este organul colegial de conducere al instituției.
Instituția recomandă ca prevederile care lasă stabilirea unor condiții la discreția directorului să fie reformulate astfel încât acestea să fie stabilite prin metodologii și regulamente aprobate de Consiliul INJ.
Igor Talmazan a declarat că aceste aspecte vor fi analizate până la lectura a doua și vor fi organizate consultări cu reprezentanții INJ.
Institutul Național al Justiției a fost creat pentru pregătirea viitorilor judecători și procurori.
Prima promoție de audienți a fost admisă în septembrie 2007 și a absolvit în martie 2009. De la înființare și până în prezent, instituția a pregătit 17 promoții de absolvenți.
Potrivit datelor prezentate de Parlament, INJ a oferit sistemului de justiție 265 de candidați la funcția de judecător și 351 de candidați la funcția de procuror.
