Reforma administrativă în Găgăuzia, ostatică a blocajului politic: Ce urmează dacă nu vor fi aleși noii deputați locali
Blocajul instituțional din Găgăuzia afectează nu doar organizarea alegerilor și activitatea autonomiei, ci și reforma administrației publice locale. Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, susține că lipsa unei Adunări Populare funcționale împiedică aprobarea modificărilor necesare pentru amalgamarea voluntară a localităților din autonomie.
Legea privind statutul special al Găgăuziei atribuie Adunării Populare competența de a aproba modificarea hotarelor și a unităților administrativ-teritoriale. În lipsa unei instituții funcționale, procesul de amalgamare voluntară nu poate avansa, a declarat Larisa Voloh, la emisiunea „Pe față” de la Moldova 1, ediția din 28 iulie.
„O Adunare Populară nefuncțională blochează un alt proces de reformă, care depinde în mare parte de voința Adunării Populare pe partea de amalgamare voluntară. Au existat câteva inițiative, au fost discutate, dar, iarăși, lucrurile s-au blocat pe partea când autonomia, Adunarea Populară trebuie să vină cu o aprobare a acestor procese de amalgamare voluntară”, a explicat Voloh.
Parlamentara a precizat că procedura în autonomie este similară cu cea din restul țării, cu o etapă intermediară suplimentară -deciziile trebuie aprobate la nivelul Adunării Populare, înainte ca Guvernul să modifice harta administrativă.
Voloh a menționat că există, totuși, un scenariu care ar putea debloca situația. Dacă în toamnă va fi constituită o Adunare Populară funcțională, procesele de amalgamare ar putea fi demarate. În caz contrar, autoritățile iau în calcul etapa normativă.
„Dacă în toamnă vom avea o Adunare Populară funcțională, atunci procesele ar putea fi demarate. În caz contrar, există cea de-a doua etapă, etapa normativă, și atunci procesul ar putea să fie cumva similar cu cel care a fost în cazul alegerilor, dar urmează să discutăm”, a spus deputata, la postul public de televiziune.
Voloh a adăugat că autoritățile intenționează să demareze în perioada următoare discuții cu reprezentanții primăriilor din autonomie, pentru a le explica ce urmează și a le oferi timp să consulte cetățenii.
Nicio decizie de inițiere în Găgăuzia
Situația din autonomie contrastează puternic cu ce se întâmplă în restul țării. Diana Chiriac, șefa Direcției administrație publică locală din cadrul Cancelariei de Stat, a declarat anterior, la o dezbatere publică organizată de IPN, că în Găgăuzia nu există nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare, deși autoritățile centrale au purtat discuții cu primarii din regiune și le-au explicat procedurile și avantajele reformei.
„În UTA Găgăuzia, nu avem nicio decizie de inițiere a amalgamării voluntare. Au fost unele intenții conturate între primarul de la Comrat și primăria Ferapontievca. Am avut discuții cu primarii din autonomie, am fost acolo la solicitarea lor, pentru a le explica care este procedura amalgamării și care sunt oportunitățile. Au fost discuții bune, doar că, pe moment, nu avem nicio decizie de inițiere”, a declarat Chiriac.
Aceasta a precizat că statutul special al UTA Găgăuzia este protejat atât prin Constituție, cât și prin Legea privind statutul juridic al autonomiei, iar cadrul legal al amalgamării voluntare a fost elaborat ținând cont de aceste particularități. Reforma a fost demarată pe întreg teritoriul Republicii Moldova și se reflectă și asupra autonomiei.
La nivel național, situația arată cu totul diferit. Până în prezent, 758 de primării au luat decizii privind amalgamarea, reprezentând aproximativ 85% din totalul primăriilor din țară. Totodată, 81 de primării au beneficiat deja de primul stimulent financiar oferit de Guvern, iar 24 de grupuri de primării au primit în total 10 milioane de lei.
Primăriile care vor iniția decizii de amalgamare voluntară până la 31 iulie vor putea finaliza procesul până la 1 septembrie, dată după care procedura va fi suspendată până la primul tur al alegerilor din 2027. Prevederile au fost stabilite printr-un amendament votat de Parlament pe 28 iulie.
