Găgăuzia cere suspendarea procesului de modificare a Codului electoral: „Nu ne satisface că CEC-ului îi sunt atribuite competențe ale autonomiei”
Autoritățile din Găgăuzia solicită Parlamentului Republicii Moldova să suspende temporar examinarea proiectului de modificare a Codului electoral, care schimbă regulile de organizare a alegerilor în autonomie, și să nu permită adoptarea acestuia până la desfășurarea unor consultări publice și obținerea avizului Adunării Populare a Găgăuziei (APG).
Comratul reclamă că nu a avut timp suficient pentru a analiza modificările propuse și nici nu este de acord ca unele „competențe ale autonomiei” să fie preluate de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Totodată, autoritățile găgăuze contestă „modificarea radicală” a întregului sistem electoral și obligativitatea cunoașterii limbii oficiale a statului de către candidații la funcția de bașcan.
De cealaltă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că modificările la Codul electoral sunt necesare pentru a asigura un cadru legal uniform pentru toate scrutinele din țară, iar deputații din Găgăuzia au „eșuat” în procesul de cooperare cu autoritățile de la Chișinău, deși discuțiile au durat „mai multe luni”.
„Patru ore” pentru a examina propunerile
Autoritățile Găgăuziei își doresc reluarea dialogului cu instituțiile centrale și evitarea unei noi confruntări între Comrat și Chișinău, „care durează de cinci ani”, a declarat președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, miercuri, 29 iulie, într-o conferință de presă organizată cu o zi înainte ca Parlamentul să dezbată modificările la Codul electoral menite să pună capăt blocajului din regiune.
Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghi Leiciu, a prezentat, în aceeași conferință, hotărârea Prezidiului APG adoptată după „acțiunile neprietenoase” și lipsa de dialog din partea Parlamentului de la Chișinău în procesul de promovare a modificărilor la Codul electoral.
Potrivit acestuia, responsabilii de la Comrat ar fi avut puțin timp la dispoziție pentru a analiza proiectul de lege care vizează procesul electoral din Găgăuzia.
Leiciu a amintit că, pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o prevedere din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei referitoare la aprobarea componenței și denumirii Consiliului Electoral Central de la Comrat. Ulterior, Parlamentul urma să elaboreze modificări legislative, ținând cont de statutul autonomiei și competențele acesteia.
„În seara zilei de 24 iulie, la adresa Adunării Populare a venit, în format electronic, proiectul elaborat de Comisia Electorală Centrală privind modificarea Codului electoral al țării. Subliniez: era vorba despre un proiect elaborat, nu despre un proiect înregistrat oficial”, a relatat Leiciu.
El a menționat că, a doua zi, reprezentanții Adunării Populare au fost invitați la Parlament pentru consultări, unde au discutat despre modificările propuse și despre eventualele riscuri.
„Am venit la Parlament și, împreună cu colegii din Comisia juridică, am discutat conceptual ce modificări propune Comisia Electorală Centrală, care este poziția noastră față de acestea și ce riscuri pentru țara noastră pot apărea, dacă se merge pe această cale, deoarece se modifică integral întregul sistem electoral”, a spus vicepreședintele APG.
Potrivit lui Leiciu, în aceeași seară, proiectul a fost transmis Comitetului Executiv al Găgăuziei prin intermediul Cancelariei de Stat, cu solicitarea de a prezenta un aviz până a doua zi, la ora 12:00.
„În total, au fost doar patru ore”, a afirmat acesta, subliniind că un asemenea termen nu permite o analiză juridică și instituțională a unui proiect complex.
„Considerăm că termenul stabilit de Cancelaria de Stat - de la ora 18:05 din 27 iulie până la ora 12:00 din 28 iulie - este, evident, insuficient, are un caracter formal și nu asigură posibilitatea unei examinări corespunzătoare a proiectului și a formulării unei poziții argumentate de către Comitetul Executiv”, a declarat Gheorghi Leiciu.
APG nu este de acord cu modificările propuse la Codul electoral
Proiectele legislative care vizează statutul autonomiei sau competențele autorităților acesteia trebuie transmise obligatoriu spre coordonare Adunării Populare, spun reprezentanții Comratului. În acest context, APG solicită Parlamentului să suspende examinarea proiectului și să-l excludă de pe ordinea de zi, până la organizarea unor consultări publice.
„Ne adresăm Parlamentului cu solicitarea de a suspenda continuarea examinării proiectului de lege și de a-l exclude de pe ordinea de zi a ședinței plenare, fără a permite examinarea acestuia în lecturi, până la organizarea audierilor publice și până la obținerea unui aviz corespunzător din partea Adunării Populare”, a declarat vicepreședintele APG.
Totodată, autoritățile de la Comrat solicită dosarul complet al proiectului și un termen de cel mult 30 de zile pentru a-l analiza.
„Suntem gata ca acest termen să fie mai scurt, însă subliniez: trebuie să fie unul rezonabil, care să ne permită, într-adevăr, să studiem documentul și să propunem soluții care să permită, în sfârșit, depășirea crizei în care ne aflăm”, a spus Leiciu.
Potrivit reprezentanților APG, proiectul de modificare a Codului electoral ar schimba radical modul de organizare a alegerilor în autonomie și ar afecta competențele instituțiilor găgăuze.
„El presupune modificarea radicală a întregului sistem electoral și intervenția în competențele autonomiei, inclusiv în ceea ce ține de stabilirea datei alegerilor, desemnarea acestora și organizarea modului de desfășurare”, a declarat Gheorghi Leiciu.
Potrivit lui, aceste prevederi nu au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională, iar Parlamentul nu ar trebui să modifice competențele autonomiei fără respectarea procedurilor prevăzute de lege.
De asemenea, acesta afirmă că unul dintre principalele motive de nemulțumire ale autorităților găgăuze vizează rolul Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău.
„Nu ne satisface faptul că CEC-ului îi sunt atribuite competențe ale autonomiei. Unor funcționari desemnați, unor persoane pe care nimeni nu le-a ales și care au fost numite doar de un partid li se oferă dreptul de a decide soarta poporului găgăuz și a organizării constituționale a țării în ansamblu”, a spus Leiciu.
De asemenea, acesta a criticat prevederea privind cunoașterea obligatorie a limbii române de către candidații la funcția de bașcan.
„CEC propune ca această normă să aibă caracter obligatoriu, iar candidatul să cunoască limba română, fără o perioadă de tranziție”, a afirmat el.
La finalul conferinței, Valentin Gaidarji a solicitat o întâlnire cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și cu premierul Vasile Tofan.
„Sunt gata, în calitate de președinte al Adunării Populare, să vin împreună cu o delegație formată din deputați ai Adunării Populare pentru o întâlnire sinceră cu dumneavoastră, cele trei persoane cu cele mai înalte funcții în stat. (...) Autonomia găgăuză nu este o problemă pentru Republica Moldova. Autonomia găgăuză este o parte a Republicii Moldova, consacrată prin Constituție”, a conchis Gaidarji.
Grosu face referire la discuții cu deputații găgăuzi „pe parcursul mai multor luni”
Modificările la Codul electoral privind scrutinele din Găgăuzia, ce urmează a fi votate în prima lectură pe 30 iulie, sunt necesare pentru a uniformiza cadrul legal la nivel național, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Decizia politică de a include aceste reguli direct în Codul electoral, și nu într-o lege separată, a fost asumată de guvernare după ce autoritățile de la Comrat au refuzat cooperarea și nu s-a ajuns la un consens cu Chișinăul, a adăugat el.
„Am convenit cu colegii din Găgăuzia, pe parcursul mai multor luni, ce trebuiau să facă ei, să includă în documentul care se numește 'Particularitățile desfășurării alegerilor în adunarea populară UTAG'. Deoarece, din păcate, au eșuat și de data aceasta, noi a trebuit să preluăm acele modificări și ne-am asumat decizia politică de a însera aceste particularități în Codul electoral. Eu cred că, până la urmă, acesta este cel mai bine pentru țară: trebuie să existe o lege unică, organică, care este Codul electoral și care trebuie să prevadă reglementări privind desfășurarea tuturor tipurilor de alegeri pe teritoriul Republicii Moldova, fără 'legea legilor', legea nu știu cui și așa mai departe”, a declarat Igor Grosu, înaintea ședinței Paramentului din 28 iulie.
Proiectul de lege pentru modificarea Codului Electoral, avizat deja pozitiv de CEC și Guvern, a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați ai PAS pentru a transpune hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să stabilească mecanismele de organizare a alegerilor. Curtea a decis că doar Parlamentul Republicii Moldova este competent să reglementeze legislația electorală.
Printre modificările propuse se numără constituirea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, aflat sub conducerea CEC de la Chișinău și format din cel puțin șapte și cel mult 11 membri.
CEC va fi instituția care va numi președintele Consiliului Electoral Central al Găgăuziei.
Proiectul prevede și trecerea la un sistem electoral proporțional, însă aceasta ar urma să fie aplicată abia la scrutinul de peste patru ani. Pentru 15 noiembrie 2026, sistemul majoritar va fi folosit pentru ultima oară.
Modificările la Codul Electoral, care au scopul de a uniformiza organizarea alegerilor pe tot teritoriul R. Moldova, urmează să fie examinate în prima lectură până la încheierea actualei sesiuni parlamentare, iar până la sfârșitul lunii august - să fie adoptate și în lectură finală, într-o ședință extraordinară a Parlamentului.
Alegerile pentru Adunarea Populară, blocate de aproape nouă luni, ar urma să aibă loc pe 15 noiembrie.
CITIȚI ȘI:
