Oprirea reactoarelor de la Cernavodă testează reziliența energetică. Expert: Impactul asupra Republicii Moldova este gestionabil, dar depinde de consum
Oprirea temporară a ambelor reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care asigură în mod obișnuit aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, a fost cauzată de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Măsura pune presiune pe piața regională și testează capacitatea Republicii Moldova de a gestiona aprovizionarea cu electricitate. Experții din sectorul energetic dau asigurări că nu există riscul unor pană generalizate de curent, întrucât necesarul de energie poate fi acoperit din surse de import alternative.
Schimbările climatice și deficitul hidrologic pun o presiune tot mai mare asupra infrastructurii energetice.
„Centralele nucleare au nevoie de foarte multă apă ca să funcționeze, inclusiv pentru răcire. Ceea ce se întâmplă acum în România, de fapt, mai devreme s-a întâmplat anul acesta și în Franța. Aceste centrale au nevoie de foarte multă apă ca să poată funcționa, să răcească, să mențină temperaturi optime și când este secetă, când nu sunt ploi, când este prea puțină apă în râu, atunci nu este suficientă apă ca să răcească aceste instalații nucleare. Respectiv, din motive de siguranță ele trebuie oprite. Și practic noi vedem că și la noi cu Nistrul. Fix aceleași condiții climatice regionale au dus și la această problemă în România”*, a declarat expertul în energetică Eugen Muravschi emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Energia de pe bursă va deveni mai scumpă
Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW, iar lipsa acestei producții va trebui compensată prin alte resurse energetice. Potrivit specialistului, România dispune de soluții pentru a evita un deficit de electricitate, însă acestea presupun costuri mai mari și presiune asupra pieței regionale.
Republica Moldova nu este izolată de aceste evoluții, deoarece în anumite intervale orare importă energie de pe piețele regionale, unde prețurile reacționează imediat la reducerea ofertei. „Înseamnă că la bursă prețurile vor crește, respectiv și noi în orele de vârf importăm de la bursă, vom importa curent mai scump”, a precizat expertul în energetică.
Riscurile pentru Republica Moldova ar putea crește doar dacă actuala criză s-ar suprapune cu alte evenimente majore, precum extinderea secetei și reducerea suplimentară a producției hidro și nucleare în regiune, o creștere accentuată a consumului din cauza valului de căldură, probleme tehnice în infrastructura regională de transport al energiei sau perturbări generate de conflictul din Ucraina. De asemenea, expertul consideră că securitatea alimentării cu energie electrică nu este pusă în pericol.
„Într-adevăr, nu există riscul unor deconectări, pentru că, iarăși, cum am explicat, în România se vor activa alte surse de generare. Și în România, Guvernul, ca și la noi, va încuraja lumea să economisească. Întreprinderile mai mari, industriale, să-și ajusteze consumul pentru a reduce consumul din orele de vârf, dar, într-adevăr, prețul va crește. Asta nu înseamnă că deodată va crește prețul și în Republica Moldova”, a subliniat Eugen Muravschi.
Nu există risc de pene de curent, însă consumul eficient devine esențial
În opinia expertului, impactul asupra facturilor consumatorilor din Republica Moldova depinde în primul rând de cât timp va dura criza hidrologică și de nivelul importurilor realizate în perioadele cu cele mai ridicate prețuri.
„Dacă această criză hidrologică se rezolvă în termen scurt, atunci nu cred că ne paște o scumpire a tarifelor. Dar aceasta depinde și de noi. Cât de mult noi o să importăm în orele de vârf până se rezolvă această criză în România, pentru că dacă noi o să consumăm ca de obicei creștem probabilitatea. Unicul lucru care depinde de noi e cum ne ajustăm consumul”, a conchis expertul în energetică Eugen Muravschi la postul public de radio.
În ultimii ani, autoritățile moldovene au diversificat sursele de aprovizionare, iar linia de interconectare cu România și accesul la piața europeană reduc semnificativ vulnerabilitatea față de un singur producător. Totuși, dacă România va fi nevoită să importe cantități mai mari de energie pentru a acoperi deficitul intern, competiția pentru resursele disponibile pe piața regională poate determina creșterea prețurilor la electricitate.
România intenționează să compenseze deficitul prin importuri și prin utilizarea altor capacități de producție, însă această situație poate conduce la majorarea prețurilor angro în întreaga regiune, inclusiv pentru furnizorii care cumpără energie de pe piața europeană.
