Stație nouă de captare pe Nistru. Soluție pentru securitatea apei la Chișinău
Chișinăul ar putea deveni mai puțin vulnerabil la scăderea nivelului apei din Nistru prin construirea unei noi stații de captare și extinderea cu 52 de kilometri a apeductului magistral spre raioanele Strășeni și Călărași.
Declarația a fost făcută de Victoria Gratii, secretară de stat la Ministerul Mediului, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect este în proces de elaborare.
„Specialiștii vor lua în considerare realitățile de azi și scenariile posibile", a declarat Victoria Gratii.
De ce scade nivelul apei în Nistru
Situația hidrologică actuală este rezultatul unei combinații de factori naturali și climatici, a explicat experta Iuliana Cantaragiu, ex-ministră a Mediului.
Cea mai mare parte a debitului Nistrului provine din Ucraina, din zona Carpaților, unde precipitațiile au fost extrem de reduse în ultima perioadă. Cantitățile mici de precipitații, împreună cu temperaturile foarte ridicate favorizează evaporarea unei cantități mari de apă, ceea ce determină diminuarea debitului râului.
„Noi în fiecare an batem recordurile la temperaturi ridicate și batem recordurile la număr de zile consecutive cu temperaturi ridicate, ceea ce crește evaporația", a subliniat experta.
Decizia de a reduce deversările de la Novodnestrovsk
Secretara de stat a Ministerului Mediului a declarat că reducerea deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk a fost coordonată de Ucraina cu Republica Moldova. Decizia a fost luată în baza unor scenarii elaborate de specialiști din cele două țări.
„Nu trebuie să uităm de regiunea Odesa. Odesa captează apă tot din râul Nistru. Nu sunt ei în situația să oprească deversările la Novodnestrovsk fără să se intereseze ce se întâmplă pe teritoriul Republicii Moldova sau la stația de captare de la Chișinău, pentru că există Odesa mai jos pe cursul râului. Nu este în interesul lor să creeze probleme”, a subliniat Victoria Gratii.
Aceasta a detaliat că discuțiile au început încă din 17 iulie, când partea ucraineană a propus inițial reducerea deversărilor la 70 de metri cubi pe secundă. Republica Moldova a insistat pe menținerea unui debit mai mare, convenind în cele din urmă, pe 31 iulie, reducerea de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă.
„Calculele arată că, dacă continuăm cu deversările de 100 de metri cubi pe secundă, practic ajungem la nivelul mort al lacului în maximum două luni", a avertizat secretara de stat.
Nivelul apei în lac este în prezent de 112.7 metri, față de nivelul normal de 121 de metri. În amonte, debitul râului a ajuns la doar 17 metri cubi pe secundă, o cifră alarmantă pentru un râu de dimensiunile Nistrului, ceea ce înseamnă că numeroși afluenți au secat complet.
Intervenții solicitate la Chișinău
Stația de captare de la Vadul lui Vodă, construită în anii 1960-1970, nu a fost proiectată pentru niveluri atât de scăzute ale apei. Spre deosebire de stația de la Soroca, care captează apa de la fund, stația din Chișinău captează de la suprafață, ceea ce o face vulnerabilă în condiții de debit redus.
Pentru a face față situației, au fost întreprinse mai multe măsuri tehnice. Din rezerva statului, prin Agenția de Rezerve Materiale, au fost eliberate cinci pompe suplimentare pentru Apă-Canal Chișinău. A fost construit un baraj în zona stației de captare pentru a menține nivelul apei la înălțimea necesară funcționării pompelor. Totodată, au fost identificate soluții tehnice pentru ca stația să poată funcționa și la debite mai reduse.
„Riscuri există întotdeauna. Măsurile care au fost realizate la stația de captare urmăresc tocmai ca aceasta să facă față la debite reduse. Eu sper să nu ajungem în situația când Chișinăul va rămâne fără apă potabilă", a declarat Gratii.
Trei direcții prioritare de acțiune
Expertul Vladimir Garaba atrage atenția că municipiul Chișinău dispune de rezerve de apă care nu sunt valorificate la întregul lor potențial în actualul context de criză. El indică trei direcții prioritare de acțiune pentru autorități.
„Trebuie adâncită zona de pompare a apei chiar dacă Nistrul va scădea mai mult decât nivelul critic. În plus, mai sunt cel puțin 25 de sonde arteziene, dacă nu mai multe. Întreprinderile industriale au multe sonde de apă arteziană. Astea sunt rezerve pe care nu le ia nimeni în vedere acum", a spus Garaba.
Acesta a mai sugerat autorităților municipale să nu reducă cantitatea de apă pentru udarea plantelor din oraș, precizând că există rezerve alternative, cum sunt lacurile din Chișinău, care pot fi folosite în acest scop.
Secretara de stat, Victoria Gratii, a încheiat cu un apel de economisire a apei.
„Noi cu toții suntem responsabili de o utilizare rațională a surselor de apă. Nu doar pe timp de alertă hidrologică, trebuie să includem în obiceiurile noastre de zi cu zi să economisim apa", a spus Victoria Gratii.
Guvernul Republicii Moldova a instituit la 28 iulie stare de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile, în contextul secetei și al scăderii nivelului apei în fluviul Nistru. Măsura are scopul de a preveni riscurile privind aprovizionarea cu apă și de a permite autorităților să intervină rapid în funcție de evoluția situației.
Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău a elaborat un plan de intervenție, care include 213 puncte de alimentare prioritară cu apă, inclusiv 108 grădinițe, 30 de instituții medicale și 25 de puncte publice. Pentru distribuirea apei tehnice sunt pregătite 41 de autospeciale, cu o capacitate totală de 204 metri cubi la o singură cursă.
CITIȚI ȘI:
