Expert: Noua politică fiscală mizează pe echilibru între stimularea economiei și consolidarea veniturilor bugetare
După ce prima versiune a politicii bugetar-fiscale a provocat critici din partea mediului de afaceri și a societății civile, noul concept este mai echilibrat și pune accent pe reducerea poverii fiscale asupra muncii, stimularea investițiilor, taxarea mai accentuată a viciilor și ajustarea diferențiată a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), constată expertul economic Stas Madan.
Deși prima versiune a politicii fiscale era mai ambițioasă în ceea ce privește stimularea investițiilor, expertul spune că noul proiect păstrează aceeași filozofie economică, însă aplică măsurile într-o manieră graduală.
„Din perspectiva stimulării investițiilor, evident că politica precedentă era una mult mai ambițioasă în acest sens. Politica fiscală care este prezentată acum este una mai de compromis. (...) Se bazează pe aceeași filozofie. Pur și simplu, pașii prin care urmează să se realizeze, în ediția actuală, sunt ceva mai lenți. Pentru că s-a ținut mai mult cont de reacția populației și a mediului de afaceri și, respectiv, se merge pe o abordare mai treptată de a avea acest deziderat: de a taxa mai puțin munca și investițiile și a compensa la buget veniturile din contul taxării mai mari a consumului și, respectiv, a viciilor”, a explicat Stas Madan la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Prima măsură anunțată de Guvern vizează majorarea scutirii personale cu 35%, până la 40 de mii de lei anual pentru a reduce economia tenebră.
„Creșterea mai vizibilă a scutirii personale, coroborată cu creșterea salariului minim, într-adevăr poate crește baza fiscală și descuraja mai mult munca la negru și fenomenul salariilor în plic. La modul practic, pentru toți cetățenii care au venituri salariale anuale până la 360 de mii de lei, se primește că în fiecare lună practic Guvernul mai lasă circa 100 de lei suplimentar la salariu prin creșterea aceasta a scutirii personale. (...) Acum această sumă lunară va crește proporțional practic până la 400 de lei lunar”, a subliniat Madan.
Un alt pilon al noii politici fiscale îl reprezintă majorarea taxelor pentru jocurile de noroc, produsele din tutun, băuturile zaharoase și energizante. În opinia expertului, această direcție poate avea atât un efect de descurajare a consumului, cât și un rol important în creșterea veniturilor statului, deși există și riscuri dacă nivelul taxării devine excesiv.
„Beneficiile sunt evidente, pentru că însuși sintagma «vicii» ne induce la ideea că taxarea mai mare a acestora ar trebui să reducă amploarea fenomenului. Fie că vorbim despre țigări, fie că vorbim despre jocurile de noroc, se introduce o taxă de 6% asupra operatorilor care organizează jocurile de noroc. Și, mai nou, se introduce și o acciză pe băuturile zaharoase și energizante. (...) Evident că riscurile, în cazul țigaretelor și al jocurilor de noroc, dacă taxa crește prea mult, există riscul de contrabandă sau de jocuri ilegale”, a precizat Stas Madan.
TVA diferențiat: un compromis între obiective economice și presiunea socială
Noul concept păstrează cota redusă de TVA pentru produsele esențiale, însă propune majorarea acesteia pentru alte categorii de produse agricole și pentru sectorul HoReCa - o soluție ce reprezintă un compromis între principiile economice și necesitatea unui echilibru social.
„Am militat întotdeauna pentru ideea de cotă unică și compensații. Dar s-a dorit, evident, atingerea unui compromis social și politic pe această politică fiscală. Și până la urmă este o măsură de compromis. Pentru că rămâne, practic, TVA-ul la cota actuală la produsele esențiale, adică pâine, medicamente, lapte, fructe și legume – 8%. Și vom avea un nou TVA de 12% pentru alte produse agricole decât cele care rămân la 8%. Și pentru industria HoReCa, pentru hoteluri, restaurante, cafenele, la fel vom avea un TVA majorat până la 12%. Și un alt aspect, care cred că pentru publicul larg este foarte important, este că se amână, de fapt, punerea în aplicare a taxei pe valoare adăugată la autovehicule și, respectiv, la prima vânzare a apartamentelor”, a remarcat expertul.
Comparativ cu prima versiune a politicii fiscale, noua propunere menține obiectivul creșterii veniturilor bugetare, însă schimbă sursele de finanțare și răspunde unei părți dintre solicitările formulate în cadrul consultărilor, constată Madan.
„Se estimează că impactul asupra încasărilor la bugetul public va fi de circa plus cinci miliarde de lei. Doar că sursa acestor încasări este diferită și, în principiu, este o soluție de echilibru, pentru că inclusiv majoritatea propunerilor pe care le-am enunțat și eu public după prima politică fiscală, ele de fapt au fost luate în considerare. Spre exemplu, facilitatea care se propunea a fi acordată tuturor de cota zero la impozitul pe profitul nedistribuit se va aplica doar companiilor care au o cifră de afaceri până la 200 de milioane de lei. Mai mult decât atât, va exista această taxă de solidaritate, de suprataxare a profitului băncilor comerciale, care în loc de 12% vor plăti un impozit de 18% și, plus, deja această taxă pe jocurile de noroc de 6% ar trebui să aducă încă o jumătate de miliard de lei la buget”, a declarat economistul.
Compromis fiscal care păstrează obiectivul consolidării bugetare
Expertul susține că existența unui mediu concurențial și a instituțiilor de reglementare ar trebui să împiedice transferarea acestor costuri către consumatori.
„Avem în sistem un mediu concurențial în sectorul bancar, avem și o instituție a Consiliului Concurenței, plus Comisia Națională a Pieței Financiare cu respectarea drepturilor consumatorilor. Deci toate aceste instituții trebuie să lucreze ca sistemul bancar să nu facă asemenea operațiuni de transfer al acestui profit suplimentar care este taxat, pentru că în principiu băncile au făcut în ultimii ani constant profituri destul de bune și cred că nu va fi o povară într-atât de mare ca să fie acest transfer suplimentar de încă șase puncte procentuale la impozitul pe profit”, concluzionat expertul la postul public de radio.
Noul concept al politicii fiscale pentru anul 2027, prezentat de premierul Vasile Tofan, vizează o reechilibrare a sistemului de impozitare prin reducerea presiunii pe muncă și investiții, compensată prin taxarea viciilor și ajustarea TVA. Printre cele mai importante prevederi sunt majorarea scutirii personale neimpozitabile de la 29.700 la 40.000 de lei pe an pentru reducerea muncii la negru.
Extinderea cotei de 0% pe profitul reinvestit pentru companiile cu cifră de afaceri de până la 200 milioane de lei. Impozitul pe dividende și pe câștigul de capital crește de la 6% la 8%. Majorarea cu 50% a accizelor la vaping, taxe mai mari pe tutun, alcool, jocuri de noroc și pirotehnice (25%), precum și noi accize pe băuturi zaharoase și energizante.
Menținerea cotei de 8% la bunuri esențiale și stabilirea unei cote de 12% pentru agricultură, HoReCa și turism. Se introduce TVA și o taxă fixă de 12 lei per colet pentru cumpărăturile e-commerce din străinătate.
Plafoane sociale de TVA: 0% la primii 100 kWh energie electrică; 8% la primii 150 m³ gaze. Consumul excedentar va fi taxat cu cota standard de 20%. De asemenea, se preconizează majorarea impozitului pe venitul băncilor și al instituțiilor financiare de la 12% la 18%.
CITIȚI ȘI:
