Guvernul României caută soluții pentru criza energetică: Reactorul 2 de la Cernavodă, oprit
Activitatea Centralei Nuclearelectrica de la Cernavodă a fost oprită complet după ce ambele reactoare au fost deconectate de la rețea din cauza scăderii drastice a nivelului Dunării. România pierde astfel aproximativ 20% din producția națională de energie electrică, iar în orele de vârf va apela la importuri. Deocamdată nu se știe când vor putea fi repornite unitățile.
Reprezentanții Nuclearelectrica precizează că oprirea controlată s-a desfășurat în condiții de siguranță și nu prezintă niciun risc pentru populație, personal sau mediul înconjurător.
Începând de la prânz, centrala, care în ultimele zile furniza în Sistemul Energetic Național aproximativ 680 de megawați, și-a sistat complet funcționarea. Această oprire reprezintă pierderea a aproximativ o cincime din producția totală de energie a țării.
Decizia de oprire controlată a Reactorului 2 a fost luată după ce debitul Dunării a scăzut sub pragul critic de 1.350 de metri cubi pe secundă, nivel minim necesar pentru răcire și funcționare în siguranță. Debitul actual este de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna august.
„Unitatea 2 va fi decuplată din sistemul energetic național până când condițiile hidrologice vor permite repornirea în siguranță. Vom compensa cei 680–700 de megawați, cât reprezintă producția medie a Unității 2, în principal din importuri. În aceste zile ne ajută energia eoliană, cu un maxim estimat la aproximativ 1.500 MW. Pentru săptămâna viitoare, dacă va fi necesar, avem în rezervă Unitatea 4 de la Rovinari, cu o capacitate de circa 300 MW. Cel puțin săptămâna viitoare nu se pune problema unor limitări, iar deconectările de consumatori sunt extrem de puțin probabile”, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei din România.
Prognozele hidrologilor nu sunt optimiste: nivelul Dunării va continua să scadă, ceea ce înseamnă că, cel puțin în următoarele zece zile, Centrala de la Cernavodă nu va putea fi repornită.
Autoritățile române dau asigurări că situația nu va afecta direct consumatorii casnici și nici serviciile publice. Între timp, și autoritățile din Ungaria încearcă să mențină în funcțiune Centrala Nucleară de la Paks, a cărei activitate este la rândul ei grav afectată de secetă și debitul scăzut al fluviului.
Specialiștii maghiari iau în calcul o soluție tehnică similară celei folosite anterior în România: armata va construi un baraj improvizat, iar două barje vor fi scufundate în fluviu pentru a crește artificial nivelul apei în zona de captare a centralei.
O situație vulnerabilă se înregistrează și la Centrala de la Kozlodui (Bulgaria), de unde România importă o parte semnificativă din energia necesară în orele de vârf.
Problemele provocate de seceta prelungită afectează majoritatea fluviilor mari din Europa, punând presiune pe rezervele de apă, transportul fluvial și producția energetică în țări precum Polonia, Germania, Franța, Italia, Spania și Regatul Unit.
CITIȚI ȘI:
