INFOGRAFIC | 38 de demnitari în 35 de ani de independență: Cine sunt și cât au durat mandatele președinților, spicherilor și premierilor R. Moldova
În cei 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova a avut la conducere 38 de demnitari, inclusiv interimari, la nivelul Președinției, Guvernului și Parlamentului. Dintre aceștia, cei mai longevivi sunt Vladimir Voronin, Maia Sandu, Marian Lupu și Vasile Tarlev, acumulând fiecare câte cel puțin șase ani la vârful uneia dintre cele trei puteri în stat.
Președinții Republicii Moldova
De la 27 august 1991 până în prezent, Republica Moldova a avut șase președinți cu mandate depline și alți trei interimari, cu perioade de exercitare a funcției cuprinse între două zile și un an și 108 zile.
Până în prezent, cel mai longeviv șef al statului rămâne comunistul Vladimir Voronin. Acesta ar putea fi însă egalat de actuala președintă, Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, care se va încheia în anul 2028.
Dintre cei trei președinți interimari, Mihai Ghimpu (Partidul Liberal) a avut cel mai lung mandat, de puțin peste un an și trei luni. La polul opus, Vlad Filat a exercitat interimatul doar două zile, fiind succedat de Marian Lupu.
Toate cele trei preluări de interimat au avut loc în perioada 2009 - 2010, pe timpul Alianței pentru Integrare Europeană și pe fondul incapacității liderilor politici de a ajunge la un compromis privind alegerea șefului statului în Parlament.
Abia în anul 2012, fostul judecător Nicolae Timofti a fost votat de majoritatea parlamentară, cu sprijinul decisiv al celor trei deputați desprinși din Partidul Comuniștilor condus de Voronin - Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc.
De menționat că, până în anul 2000, președintele țării era ales prin vot direct de către cetățeni. Ulterior, procedura a fost modificată în Parlament, trecându-se la alegerea șefului statului de către deputați.
În anul 2016, s-a revenit la scrutinul național direct pentru alegerea președintelui Republicii Moldova.
Lista președinților R. Moldova și durata mandatelor acestora:
- Mircea Snegur: 27 august 1991 – 15 ianuarie 1997; durata: cinci ani și 243 de zile;
- Petru Lucinschi: 15 ianuarie 1997 – 4 aprilie 2001; durata: patru ani și 79 de zile;
- Vladimir Voronin: 4 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009; durata: opt ani și 154 de zile;
- Mihai Ghimpu (interimar): 11 septembrie 2009 – 28 decembrie 2010; durata: un an și 108 zile;
- Vlad Filat (interimar): 28 decembrie – 30 decembrie 2010; durata: două zile;
- Marian Lupu (interimar): 30 decembrie 2010 – 23 martie 2012; durata: un an și 84 de zile;
- Nicolae Timofti: 23 martie 2012 – 23 decembrie 2016; durata: patru ani și 275 de zile;
- Igor Dodon: 23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020; durata: patru ani și o zi;
- Maia Sandu: 24 decembrie 2020 – prezent; durata: șase ani și 247 de zile.
Pentru a candida la funcția de președinte, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățean cu drept de vot, să aibă vârsta de cel puțin 40 de ani, să locuiască sau să fi locuit pe teritoriul Republicii Moldova cel puțin 10 ani și să cunoască limba română.
Președinții Parlamentului
Președintele Parlamentului este ales prin vot secret, cu susținerea a cel puțin 51 de deputați.
Până în prezent, Republica Moldova a avut 13 spicheri. Cei mai longevivi președinți de Legislativ sunt Marian Lupu și Igor Grosu, ambii deținând câte două mandate de șefi de Parlament.
Lista președinților Parlamentului și durata mandatelor acestora:
- Alexandru Moșanu: 27 august 1991 – 2 februarie 1993; durata: un an și 159 de zile;
- Petru Lucinschi: 4 februarie 1993 – 9 ianuarie 1997; durata: trei ani și 340 de zile;
- Dumitru Moțpan: 5 martie 1997 – 23 aprilie 1998; durata: un an și 49 de zile;
- Dumitru Diacov: 23 aprilie 1998 – 20 martie 2001; durata: doi ani și 331 de zile;
- Eugenia Ostapciuc: 20 martie 2001 – 24 martie 2005; durata: patru ani și 4 zile;
- Marian Lupu: 24 martie 2005 – 5 mai 2009, 30 decembrie 2010 – 25 aprilie 2013; durata: șase ani și 158 de zile;
- Vladimir Voronin: 12 mai – 14 august 2009; durata: 92 de zile;
- Mihai Ghimpu: 28 august 2009 – 28 decembrie 2010; durata: un an și 122 de zile;
- Liliana Palihovici (interimară): 25 aprilie – 30 mai 2013; durata: 35 de zile;
- Igor Corman: 30 mai 2013 – 29 decembrie 2014; durata: un an și 213 zile;
- Andrian Candu: 23 ianuarie 2015 – 24 februarie 2019; durata: patru ani și 32 de zile;
- Zinaida Greceanîi: 8 iunie 2019 – 26 iulie 2021; durata: doi ani și 48 de zile;
- Igor Grosu: 29 iulie 2021 – prezent; durata: cinci ani și 29 de zile.
Prim-miniștrii Republicii Moldova
În cei 35 de ani de independență, Republica Moldova a avut 23 de premieri, dintre care cinci au asigurat interimatul.
Recordul de longevitate în fruntea Cabinetului de miniștri îi aparține lui Vasile Tarlev, din perioada guvernării comuniste.
Cei mai mulți premieri s-au succedat în timpul guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate - șase prim-miniștri, dintre care doi interimari, urmată de perioada coalițiilor minoritare și majoritare conduse de Partidul Democrat - cinci prim-miniștri, dintre care doi interimari.
Perioada 2013–2016 a fost cea mai instabilă din istoria țării, fiind marcată de reconfigurări profunde în sânul guvernării proeuropene formate din Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat.
După demiterea Guvernului Filat, au fost numiți cinci premieri, dintre care doi interimari, pe fondul schimbărilor frecvente din structura coaliției și a majorității parlamentare.
Lista premierilor R. Moldova:
- Valeriu Muravschi: 27 august 1991 – 1 iulie 1992; durata: 309 zile;
- Andrei Sangheli: 1 iulie 1992 – 24 ianuarie 1997; durata: patru ani și 207 zile;
- Ion Ciubuc: 24 ianuarie 1997 – 5 februarie 1999; durata: doi ani și 12 zile;
- Ion Sturza: 19 februarie – 12 noiembrie 1999; durata: 266 de zile;
- Dumitru Braghiș: 21 decembrie 1999 – 19 aprilie 2001; durata: un an și 119 zile;
- Vasile Tarlev: 19 aprilie 2001 – 31 martie 2008; durata: șase ani și 347 de zile;
- Zinaida Greceanîi: 31 martie 2008 – 14 septembrie 2009; durata: un an și 167 de zile;
- Vitalie Pîrlog (interimar): 14 septembrie – 25 septembrie 2009; durata: 11 zile;
- Vladimir Filat: 25 septembrie 2009 – 5 martie 2013; durata: trei ani și 161 de zile;
- Iurie Leancă: 23 aprilie 2013 – 18 februarie 2015; durata: un an și 301 zile;
- Chiril Gaburici: 18 februarie – 22 iunie 2015; durata: 124 de zile;
- Natalia Gherman (interimară): 22 iunie – 30 iulie 2015; durata: 38 de zile;
- Valeriu Streleț: 30 iulie – 30 octombrie 2015; durata: 92 de zile;
- Gheorghe Brega (interimar): 30 octombrie 2015 – 20 ianuarie 2016; durata: 82 de zile;
- Pavel Filip: 20 ianuarie 2016 – 8 iunie 2019; durata: trei ani și 139 de zile;
- Maia Sandu: 8 iunie – 14 noiembrie 2019; durata: 159 de zile;
- Ion Chicu: 14 noiembrie 2019 – 31 decembrie 2020; durata: un an și 47 de zile;
- Aureliu Ciocoi (interimar): 31 decembrie 2020 – 6 august 2021; durata: 218 zile;
- Natalia Gavrilița: 6 august 2021 – 16 februarie 2023; durata: un an și 194 de zile;
- Dorin Recean: 16 februarie 2023 – 1 noiembrie 2025; durata: doi ani și 258 de zile;
- Alexandru Munteanu: 1 noiembrie 2025 – 8 iulie 2026; durata: 249 de zile;
- Eugen Osmochescu (interimar): 8 – 22 iulie 2026; durata: 14 zile;
- Vasile Tofan: 22 iulie 2026 – prezent; durata: 36 de zile.
Demnitarii care au ocupat câte două funcții înalte în stat
De-a lungul carierei, unii demnitari au ajuns să exercite două dintre cele mai înalte funcții în stat, pe fondul unor succesiuni la guvernare sau al unor perioade prelungite de instabilitate și interimat.
Președinte de țară și de Parlament
- Vladimir Voronin – opt ani și 246 de zile
A exercitat mai întâi două mandate consecutive de președinte al R. Moldova (2001–2009), fiind susținut de o majoritate parlamentară comunistă stabilă.
Ulterior, în vara anului 2009, a deținut pentru scurt timp funcția de președinte al Parlamentului, interval în care a asigurat și interimatul funcției de șef al statului, până la demisia sa.
- Petru Lucinschi – opt ani și 54 de zile
A condus mai întâi Legislativul în perioada 1993–1997. În urma alegerilor prezidențiale directe de la sfârșitul anului 1996, l-a învins pe Mircea Snegur și a preluat funcția de președinte al Republicii Moldova, mandat pe care l-a exercitat până în anul 2001.
- Marian Lupu – șapte ani și 242 de zile
A deținut două mandate de președinte al Parlamentului: primul în perioada 2005–2009, în timpul guvernării comuniste, iar al doilea - între anii 2010 și 2013, în timpul guvernării proeuropene.
În cel de-al doilea mandat la cârma Legislativului, pe fondul crizei politice și al imposibilității alegerii șefului statului în Parlament, a asigurat și interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova.
- Mihai Ghimpu – doi ani și 230 de zile
A preluat funcția de președinte al Parlamentului în toamna anului 2009, după venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană. Întrucât funcția de șef al statului era vacantă în urma demisiei lui Vladimir Voronin, a preluat automat interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova, pe care l-a exercitat până la finele anului 2010.
Președinte de țară și prim-ministru
- Maia Sandu – șapte ani și 50 de zile
A condus Executivul în perioada iunie – noiembrie 2019. Ulterior, în decembrie 2020, a fost aleasă președintă a Republicii Moldova prin vot direct, obținând apoi și un al doilea mandat în fruntea țării.
- Vlad Filat – trei ani și 163 de zile
A fost prim-ministru al Republicii Moldova între septembrie 2009 și martie 2013, conducând Guvernul în perioada Alianței pentru Integrare Europeană.
În calitate de premier, a exercitat timp de doar două zile și interimatul funcției de președinte al țării, în tranziția dintre mandatele de spicher ale lui Mihai Ghimpu și Marian Lupu.
Prim-ministru și președinte de Parlament
- Zinaida Greceanîi – trei ani și 215 zile
A deținut mai întâi funcția de prim-ministru în perioada 2008–2009, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, fiind prima femeie din istoria țării la conducerea Cabinetului de miniștri.
Ulterior, din postura de lideră a socialiștilor, a fost aleasă președintă a Parlamentului în iunie 2019, mandat pe care l-a exercitat până în iulie 2021.
Ziua Independenței este sărbătorită în fiecare an pe 27 august, marcând momentul istoric din 1991 în care Republica Moldova s-a desprins de Uniunea Sovietică și și-a proclamat independența.
CITIȚI ȘI:
