DEZVĂLUIRI | Cum s-a strecurat expresia „limba română” în Declarația de Independență și ce riscuri și-au asumat politicienii în 1991
Textul Declarației de Independență putea fi mult mai tranșant, însă conținutul a fost temperat pentru a obține susținerea celor care se opuneau independenței Republicii Moldova. Mai mult, pe fondul neatenției oponenților acestei inițiative, în document s-a păstrat sintagma „limba română”, ceea ce a facilitat ulterior decizia Curții Constituționale din 2013 privind denumirea limbii oficiale a R. Moldova, a dezvăluit Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor (ANA), la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, ediția din 27 august.
Cum veneau oamenii la mitinguri
Independența țării se contura în stradă cu doi ani înainte ca Declarația să fie semnată în Parlament. Istoricul a relatat că totul a început cu mitingurile pentru adoptarea legislației lingvistice din 1989.
„Aceste mitinguri au început în martie 1989 cu greva foamei. Ele au dat un impuls mișcării și acelor adunări care aveau loc practic în fiecare duminică, în centru. Apoi au fost împinse spre periferie, dar situația a scăpat de sub control și mitingurile au revenit în spațiul central al orașului. Acolo exista o presiune foarte clară a străzii. Nu se știa dacă se va adopta legislația lingvistică, cea care, de fapt, precede și anticipează independența. Apoi, în '91, lucrurile erau deja clare. Curajul a fost cel mai mare atunci când riscul de arestări a scăzut”, a relatat Igor Cașu, la postul public de televiziune.
Pe atunci nu existau rețele de socializare sau telefoane mobile, așa că oamenii își anunțau protestele fie prin telefonul fix, fie prin anunțuri lăsate în scuarul lui Ștefan cel Mare.
„Acolo erau afișate informații despre o nouă adunare. Toți treceau pe acolo, este un loc sacru din perspectiva Mișcării de Eliberare Națională. Tot acolo se publicau diferite decupaje din ziare referitoare la problema națională și așa mai departe”, a amintit directorul ANA.
În acea perioadă, își amintește Cașu, la Chișinău se simțea deja independența. Oamenii purtau tricolorul și cu toții așteptau Declarația de Independență, în contextul în care era evident că URSS se destrăma din cauza colapsului economic.
„Scepticii erau împotrivă, susținând că alături de URSS va fi mai bine. În anii '90–'91, Gorbaciov încerca disperat să ceară bani de la americani. Eu eram în Chișinău din 1990. Aveam deja senzația că trăiesc într-un stat independent. Umblam cu tricolorul, purtând o insignă tricoloră”, a rememorat Igor Cașu.
Slăbirea controlului Moscovei și susținerea Lituaniei
Istoricul notează că puterea centrală a pierdut controlul asupra republicilor din cauza crizelor politice și economice profunde de la Moscova, care au culminat cu puciul din vara anului 1991.
De aceea, liderii locali au simțit că a venit momentul să declare independența, asumându-și riscul de a fi arestați în cazul în care lovitura de stat de la Moscova ar fi eșuat.
Republica Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut independența Lituaniei – prima republică unională care s-a desprins de Moscova.
„Deja era târziu. Puciul a fost momentul-cheie care a accelerat acest proces de declarare a independenței. Și să nu uităm că, de fapt, chiar până la puci existau cinci republici unionale care își declaraseră independența, prima fiind Lituania. A fost un curaj extraordinar din partea elitelor noastre de atunci să susțină independența acestei țări, știind foarte bine ce îi așteaptă dacă se întâmplă ceva - armata era prezentă pe teritoriul țării noastre”, a punctat Igor Cașu.
Mai mult decât atât, istoricul subliniază că, în momentul recunoașterii independenței Lituaniei, armata sovietică staționa pe actuala stradă Vasile Lupu.
Textul Declarației de Independență
Igor Cașu susține că textul Declarației era cunoscut încă din seara zilei de 26 august. Autorii au lucrat la mai multe versiuni, unele dintre acestea fiind considerate „radicale”.
Întrucât comuniștii de atunci nu susțineau ideea de independență a țării, autorii au fost nevoiți să redacteze un document care să întrunească sprijinul majorității.
„Declarația noastră de independență este cea mai mare, cea mai complicată, cu textul cel mai desfășurat. Este un tratat de istorie care descrie un șir de evenimente. Acest lucru era necesar. Să nu uităm că expresia «limba română» s-a strecurat acolo, inamicii noștri nu au fost atenți la acest detaliu. Datorită acestui fapt, astăzi avem consfințită în Constituție limba română. Inițial, exista o contradicție între Constituție și Declarația de Independență, iar magistrații Înaltei Curți au considerat că Declarația de Independență este mai importantă și nu poate fi schimbată”, a precizat Igor Cașu.
Istoricul și-a amintit de un caz din 2008, când Victor Stepaniuc, pe atunci viceprim-ministru al Republicii Moldova, s-a arătat deranjat de faptul că în Declarația de Independență se face trimitere la limba română și a propus ca aceasta să fie rescrisă.
Trei evenimente care au consolidat independența R. Moldova
În opinia lui Igor Cașu, cei 35 de ani de independență au fost marcați de mai multe evenimente de impact, însă trei dintre cele mai importante s-au întâmplat în ultimii 15 ani, după căderea regimului comunist.
„Cred că primul reper a fost Acordul de liber schimb și regimul fără vize (cu UE - n.r.). Acestea au pus capăt 'turismului subteran', când oamenii plecau în Europa prin păduri, cu riscul de a fi prinși chiar în prima zi. Al doilea reper este ceea ce s-a întâmplat din 2022 încoace: cererea clară de aderare. Iar al treilea reper este perioada actuală, când avem semnale clare și am deschis deja primele două clustere de negociere”, a punctat directorul ANA, la Moldova 1.
În '91, ușile Occidentului nu erau deschise pentru noi
Declarația de Independență a fost un semnal că R. Moldova dorește să se apropie de Uniunea Europeană, însă Occidentul nu era pregătit să primească în rândurile sale o țară abia apărută pe mapamond.
„Ușile nu erau deschise, pentru că nu eram pregătiți, iar Occidentul ne-a lăsat cumva în sfera de influență a Rusiei. În februarie 1992, secretarul de stat al SUA, James Baker, a condiționat deschiderea ambasadei americane la Chișinău de aderarea noastră la CSI. Doar România a recunoscut imediat independența Republicii Moldova”, a menționat Igor Cașu.
Potrivit acestuia, Declarația de Independență face trimitere la viitor, inclusiv la Unirea cu România.
„Nu se putea spune direct, dar s-a lăsat de înțeles în sensul că cei care au dus mai departe spiritul Basarabiei au trasat această idee – revenirea într-un stat unic cu România și, împreună, în Europa”, a conchis istoricul Igor Cașu.
CITIȚI ȘI:
