Istoricii, optimiști la 35 de ani de independență: „Tinerii formați cu limba română ne-au oferit șansa să ne menținem în graficul integrării europene”
La 35 de ani de la proclamarea independenței, integrarea Republicii Moldova în spațiul european și euroatlantic este direcția conturată tot mai clar, iar generația tânără, crescută cu limba română și cu studiul Istoriei românilor, menține această orientare de mai multe cicluri electorale, constată deputatul din primul Parlament Ion Hadârcă și istoricul Octavian Țîcu.
Ion Hadârcă: „Orizontul este cel de integrare definitivă în spațiul european și euroatlantic”
Primul Parlament al Republicii Moldova a luat câteva decizii de „mare îndrăzneală” imediat după proclamarea independenței, inclusiv una care a sfidat direct Kremlinul, a amintit Hadârcă în cadrul unei ediții speciale de la Moldova 1, dedicată aniversării a 35-a de la proclamarea independenței.
Republica Moldova a fost prima țară din lume care a recunoscut independența Lituaniei – un gest descris de Ion Hadârcă drept „absolut îndrăzneț și sfidător față de Kremlin”.
Tot atunci a fost formată Comisia pentru elaborarea noii Constituții. Proiectul inițial nu includea prevederi referitoare la limba moldovenească, neutralitate sau statute speciale pentru formațiunile impuse de la Moscova.
„Constituția este acel mecanism juridic fundamental din care derivă toată legislația și cadrul în care îți poți realiza independența, suveranitatea și separarea puterilor în stat. Primul Parlament a adoptat, printre primele decizii, tricolorul, alegerea Guvernului și recunoașterea independenței Lituaniei”, a amintit Hadârcă.
El susține că presiunile Kremlinului au fost directe încă din primii ani de independență: „Cei de la Moscova, Gorbaciov și toată echipa, ne cereau să semnăm tratatul unional și ne dădeau de înțeles, în caz de refuz, că vom avea alte două republici pe teritoriul nostru”.
Procesul de recunoaștere internațională a fost însă relativ rapid.
„Acesta era un proces încheiat și, ca replică sau ca afront la acest proces de recunoaștere, s-a declanșat războiul din regiunea transnistreană”, a precizat Ion Hadârcă.
„Au fost momente de recul”
Războiul de pe Nistru și vulnerabilitatea energetică s-au numărat printre principalele probleme care au afectat consolidarea statului.
„Este doar o parte a acestor probleme iscate și produse artificial în fața noastră – inclusiv blocajul energetic, din care încă încercăm să ieșim”, a declarat fostul deputat.
În pofida acestor dificultăți, direcția strategică rămâne clară: „Orizontul este cel de integrare definitivă în spațiul european și euroatlantic”.
Dacă acest proces ar fi tergiversat, Hadârcă menționează și o variantă de rezervă.
„Noi, totuși, avem și varianta Unirii cu România, ceea ce ar accelera aceste procese de integrare”, a punctat unul dintre cei mai importanți lideri ai Mișcării de Eliberare Națională.
Octavian Țîcu: „Rusia a frânat elanul independenței noastre prin separatisme, precum și prin război”
Istoricul și fostul deputat Octavian Țîcu consideră că parcursul Republicii Moldova, după proclamarea independenței, a fost influențat decisiv de presiunile Federației Ruse. În opinia sa, conflictul transnistrean, mișcările separatiste și schimbările politice de la Chișinău au încetinit consolidarea statului și apropierea acestuia de spațiul european.
Țîcu amintește că, încă din primele momente, noul stat a trebuit să facă față unor presiuni externe majore.
„Avem survolarea spațiului aerian cu cinci drone pe teritoriul Republicii Moldova de Ziua Independenței. Avem începutul războiului de la Nistru, din 2 martie 1992, când noi intram în Organizația Națiunilor Unite. Din 1792 rușii nu ne lasă în pace, asta e o realitate. Rusia a frânat elanul independenței noastre prin separatisme, dar și prin război”, a declarat istoricul, la postul public de televiziune.
Problemele Republicii Moldova nu s-au limitat însă la conflictul transnistrean. După primele succese ale Mișcării de Renaștere Națională, au urmat schimbări politice care au readus în prim-plan discursuri și politici apropiate de viziunea Moscovei.
„După care a urmat restaurarea neocomunistă. În urma alegerilor au fost aduși agrarienii la conducere, care au restabilit tot panteonul de ideologie și propagandă moldovenistă dorit și menținut de Rusia. Apoi a urmat perioada lui Voronin, care doar datorită presiunilor externe a refuzat federalizarea”, a amintit istoricul.
O nouă generație schimbă direcția țării
Fostul deputat Octavian Țîcu vede motive de optimism în evoluția societății moldovenești, susținând că schimbarea generațională influențează decisiv direcția statului. Potrivit istoricului, tinerii care participă astăzi la vot au fost formați într-un sistem educațional diferit de cel din primii ani de independență.
„Avem o societate tânără. An de an, în procesul electoral intră în jur de 100.000 de alegători – tineri formați în școala românească, cu limba română, istoria românilor și viziuni europene. Acest lucru ne-a oferit deja, în ultimele două cicluri electorale, șansa de a ne menține în graficul integrării europene și, din acest punct de vedere, sunt chiar optimist la 35 de ani de independență”, a declarat istoricul, la postul public de televiziune.
O altă schimbare importantă s-a produs în modul în care Republica Moldova își interpretează trecutul recent. Ani la rând, conflictul transnistrean a fost prezentat prin formule care i-au estompat dimensiunea geopolitică reală.
„Mult timp s-a vorbit despre un război civil, interetnic sau despre un simplu conflict între Chișinău și Tiraspol, până când ne-am dumirit, abia după 2009, să numim lucrurile corect: un război pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova”, a punctat Țîcu.
„Cel mai important a fost că am reușit să menținem identitatea”
Întrebat ce anume a meritat cel mai mult din tot ce s-a realizat la 27 august 1991, deputatul din primul Parlament Ion Hadârcă a răspuns că însăși proclamarea Independenței a fost actul esențial, iar victoria principală a constat în păstrarea identității și a școlii în limba română.
„Cel mai important este chiar proclamarea independenței. Faptul că vorbim limba română, chiar dacă unii nu o recunosc. Am reușit să menținem identitatea și școala în limba română, pentru că tranziția a fost completată. Dacă toate școlile și liceele noastre vor începe anul acesta școlar cu mesajul de asumare a identității, de cunoaștere a ceea ce s-a întâmplat și de cultivare a sentimentului de mândrie că suntem parte a unui mare popor cu mari tradiții istorice, atunci lucrurile vor merge în direcția frumoasă”, a conchis Ion Hadârcă, la Moldova 1.
Pe 27 august 1991, pe fondul prăbușirii Uniunii Sovietice și al eșecului puciului de la Moscova, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență. Documentul a consacrat limba română ca limbă de stat și a afirmat suveranitatea țării asupra întregului său teritoriu, inclusiv asupra regiunii transnistrene.
În acea zi, sute de mii de oameni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale pentru a susține actul istoric care marca nașterea Republicii Moldova ca stat independent.
CITIȚI ȘI:
