Rusia acuză UE de implicare în alegerile din R. Moldova. Expert: „Este o tactică standard de a învinui alte țări”
Federația Rusă acuză UE că s-a implicat activ în ultimele alegeri din R. Moldova, susținând că actuala guvernare a câștigat datorită diasporei din Occident. În același timp, o anchetă a publicației „The New York Times” descrie acțiunile serviciilor ruse de corupere a alegătorilor și pregătire a unor provocatori pentru proteste violente la Chișinău după scrutinul din septembrie 2025.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Federației Ruse a publicat, pe 28 august, un interviu cu ministrul Serghei Lavrov. Răspunzând la întrebarea legată de intenția Armeniei de a se integra în Uniunea Europeană, acesta a făcut o „incursiune în istorie”, amintind „consecințele” la care a dus această decizie în cazul Ucrainei în 2013.
„Alegerile în Republica Moldova au fost desfășurate cu o implicare extrem de vehementă a Uniunii Europene, însă nici chiar acest lucru nu a ajutat la obținerea majorității voturilor cetățenilor care trăiesc în țară. Totul a fost decis cu ajutorul celor peste 200 de secții de votare deschise în Europa, în timp ce în Rusia, unde se află cea mai numeroasă diasporă, au fost deschise doar două secții. Sute de mii de voturi au fost pur și simplu anulate, iar oamenilor nu li s-a permis să voteze”, a declarat Lavrov.
Potrivit acestuia, atât în cazul Republicii Moldova, cât și în cel al Armeniei, Uniunea Europeană s-ar amesteca direct în procesele electorale și ar încerca să influențeze rezultatele.
„Ce-i drept, nu într-o manieră obraznică precum cel din alegerile prezidențiale din România în 2024, când liderul cursei, după primul tur, a fost scos din competiție fără nicio explicație”, a comentat șeful diplomației ruse.
Investigația „În slujba Moscovei”
Echipa redacției „Ziarul de Gardă” a realizat, în 2024, o investigație sub acoperire, intitulată „În slujba Moscovei”, în care a dezvăluit mecanismele prin care rețelele conduse de condamnatul fugar Ilan Șor și finanțate din Federația Rusă au acționat în Republica Moldova pentru a corupe alegătorii, a manipula opinia publică și a influența procesele electorale.
Timp de trei luni, o reporteră sub acoperire a „Ziarului de Gardă” a acționat sub o identitate falsă și a participat la protestele plătite, organizate de oamenii lui Șor înainte sau după ședințele de judecată, precum și la întâlniri electorale cu candidații afiliați acestuia.
Ancheta a arătat cum sume masive de bani din Rusia erau introduse ilegal în R. Moldova pentru a plăti în numerar rețele vaste de oameni – activiști sau simpatizanți – folosiți pentru a influența votul la alegeri.
Materialele video și probele adunate în cadrul investigației au stat la baza unor dosare penale și a unor condamnări în instanță a principalilor figuranți implicați în schemă. Cea mai cunoscută militantă a lui Șor, „tanti Raia”, a primit trei ani de închisoare cu suspendare.
În anul 2025, investigația, semnată de Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, a câștigat Premiul pentru Jurnalism de Investigație la European Press Prize 2025.
R. Moldova, pe locul doi în ierarhia țintelor rusești
La mijlocul lunii august 2026, „The New York Times” a publicat o investigație bazată în special pe mărturii ale activiștilor proruși, pe declarații ale unor înalți oficiali din cadrul organelor de drept și de securitate din R. Moldova, precum și pe informații de la oficiali din serviciile europene și americane de informații.
Jurnaliștii au descris cum Federația Rusă a investit bani și resurse pentru a câștiga alegerile parlamentare prin fraudă și violență. S-a pus un accent deosebit pe cumpărarea de voturi, atacuri cibernetice, preoți racolați și tabere paramilitare pentru tineri care să poată provoca destabilizări în masă.
Redacția a intrat în posesia a mii de documente legate de tentativele Rusiei de a se amesteca în alegerile din R. Moldova.
În primul rând, rușii au înființat o tabără de instruire într-o stațiune din vestul Serbiei în vara anului 2025, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Participanții, majoritatea din R. Moldova, au fost plătiți cu 400 de dolari pentru a urma un curs de trei-patru zile.
Instructorii s-au dovedit a fi ofițeri de informații ai Rusiei, din serviciul cunoscut sub numele de GRU. Scopul lor era crearea unui nucleu de „trupe-fulger” disciplinate, instruite pentru a interveni în alegeri.
Autoritățile de la Chișinău au fost pregătite. În săptămânile dinaintea votului, poliția moldovenească a efectuat percheziții la sute de adrese, arestând persoane care participaseră la tabere sau primiseră bani în cadrul rețelei Șor.
Încă un element-cheie pe care l-a activat Rusia este racolarea preoților și instruirea acestora privind modul de conducere a slujbelor în biserică. Aceștia trebuia să își îndemne enoriașii să respingă referendumul privind aderarea Moldovei la UE și să facă propagandă împotriva politicilor prooccidentale, în schimbul unui salariu de 1.000 de dolari pe lună.
Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, metode deja cunoscute în Vest, precum atacurile cibernetice și dezinformarea. Securitatea cibernetică din R. Moldova a fost consolidată de partenerii occidentali, cu ajutorul cărora au fost neutralizate atacurile informatice lansate de hackerii ruși.
Ancheta jurnalistică mai arată că Moscova a cheltuit sute de milioane de dolari într-o schemă complexă de cumpărare a voturilor, finanțată de fugarul Ilan Șor, ceea ce confirmă încă o dată probatoriul obținut sub acoperire în cadrul investigației „În slujba Moscovei” a „Ziarului de Gardă”.
Jurnaliștii NYT, citând oficiali din serviciile occidentale de informații, spun că R. Moldova este un subiect central în ierarhia priorităților Kremlinului. După cucerirea Ucrainei, ar urma preluarea controlului asupra R. Moldova.
În final, eforturile Moscovei de a schimba guvernarea prooccidentală cu una loială Rusiei au eșuat, însă, potrivit lui Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova, Republica Moldova „a câștigat bătălia, nu și războiul”.
În mod regulat, Federația Rusă acuză R. Moldova de intimidare și presiune împotriva partidelor de opoziție, referindu-se la cele proruse, repetând ideea că la Chișinău s-a instaurat dictatura.
Aceasta în condițiile în care recent, în ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, Curtea Supremă de Justiție din Rusia a exclus ultimul partid de opoziție din cursa electorală – Iabloko. Acesta este singura formațiune care condamnă războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Reacția CEC
Comisia Electorală Centrală (CEC) respinge acuzațiile Federației Ruse cu privire la modul de organizare a alegerilor în R. Moldova. În comentariul oferit companiei Teleradio-Moldova, se precizează că alegerile sunt organizate în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, legislația electorală și standardele internaționale în materie de alegeri democratice.
„Nu este pentru prima dată când oficiali și politicieni din Federația Rusă lansează acuzații nefondate privind organizarea și desfășurarea proceselor electorale din Republica Moldova. CEC consideră că nu este necesar să comenteze declarații și aprecieri de natură politică formulate în raport cu Republica Moldova sau cu partenerii săi externi”.
De asemenea, CEC reiterează că regulile de constituire a secțiilor de votare peste hotare sunt descrise în Codul electoral și sunt aplicate cu respectarea principiilor alegerilor libere și corecte.
„Orice evaluare a procesului electoral trebuie să se bazeze pe fapte, date verificabile și standarde recunoscute, nu pe interpretări politice. CEC rămâne consecventă mandatului său de a asigura organizarea unor procese electorale integre, transparente și conforme principiilor democratice”, se menționează în reacția oficială a instituției.
Expert: „O tactică standard a Rusiei”
Eugen Muravschi, expert în cadrul comunității WatchDog.MD, opinează că politica externă a Federației Ruse constă în a învinovăți alte state de acțiunile pe care le comite însăși Rusia.
„Aceasta este o tactică standard a Rusiei: să acuze pe altcineva de propriile acțiuni. Noi, la ultimele alegeri, am avut o tentativă a Federației Ruse de a influența alegerile, de a denatura votul, am avut transferuri de bani, am avut scheme de antrenare a influencerilor locali, am avut transferuri cu criptovalute, oameni care se duceau la Tiraspol să scoată bani de pe cardurile MIR. A fost foarte clar documentată tentativa Rusiei de a influența alegerile în Republica Moldova”, a declarat pentru Teleradio-Moldova Eugen Muravschi.
Expertul amintește cazurile recente în care diplomația rusă acuza țările victime de agresiunile pe care le comitea pe teritoriul lor.
„Rusia a atacat Ucraina și a dat vina tot pe Ucraina, Rusia azi trimite drone pe teritoriul Republicii Moldova și acuză Republica Moldova că ar fi rusofobă și ar face provocări. Aceasta este tactica. Ei fac un lucru ilegal și apoi dau vina pe altcineva exact pentru acel lucru”, a subliniat Muravschi.
Comentând o posibilă ingerință din partea UE în procesul electoral din R. Moldova, dar și din România, Muravschi subliniază că Uniunea Europeană nu are posibilități juridice de a manipula rezultatele în țările membre. Un caz elocvent este cel al Ungariei, unde premierul prorus Viktor Orbán a deținut această funcție timp de două decenii.
„Alegerile din România nu au fost anulate din cauza Uniunii Europene, au fost anulate de Curtea Constituțională de la București, nu de la Bruxelles. Ani la rând, în Ungaria la putere a fost Viktor Orbán, care era un prieten al Rusiei și nicidecum al Europei, dar Uniunea Europeană a acceptat acest rezultat în Ungaria. Deci aceasta este o fantezie a Rusiei, pentru că ea obișnuiește să facă acest lucru”, a concluzionat Muravschi.
CITIȚI ȘI:
