„Avem unde crește”. Economist: R. Moldova a făcut pași importanți în transformarea economiei, dar productivitatea rămâne o provocare
În cei 35 de ani de independență, Republica Moldova și-a transformat profund economia, trecând de la sistemul centralizat sovietic la o economie de piață tot mai conectată la Uniunea Europeană. Astăzi, UE absoarbe 67,5% din exporturile moldovenești, iar serviciile generează aproape 70% din PIB. Economistul Valeriu Prohnițchi a declarat, la Moldova 1, că țara noastră a devenit mai independentă din punct de vedere al deciziilor economice pe care le poate lua. Potrivit expertului, deși Republica Moldova nu este independentă în ceea ce privește resursele și trebuie să le procure din alte țări, are astăzi mult mai multă libertate în a-și decide politica economică.
De unde a pornit economia R. Moldova în 1991
R. Moldova a pornit dintr-o economie integral dictată de plan, în care piețele libere nu funcționau, prețurile erau stabilite centralizat, iar inițiativa privată era aproape inexistentă. Economia era organic integrată în complexul sovietic, cu dependențe critice pe trei paliere: energie livrată la prețuri subvenționate, piețe de desfacere garantate în spațiul sovietic și finanțare alocată centralizat, după cum a explicat Valeriu Prohnițchi, la Moldova 1.
„În 1991 am pornit dintr-o economie centralizată, parte a Uniunii Sovietice, care deja era într-o situație economică destul de proastă. Practic, piețele libere nu funcționau. Aveam la stări firavi de inițiativă privată. Economia era integral dictată de plan", a declarat Prohnițchi. Agricultura reprezenta atunci circa 33% din PIB, industria 30-33%, cu ramuri importante în construcția de mașini, electronice, textile și industria chimică, toate integrate în complexul industrial militar sovietic.
Prăbușirea Uniunii Sovietice a activat simultan toate dependențele sistemice. Piețele de desfacere s-au evaporat, furnizorii de energie au scumpit brusc resursele care fuseseră livrate la prețuri subvenționate, iar finanțarea centralizată a dispărut. Consecința a fost una dintre cele mai dramatice contracții economice din istoria postsovietic: între 1991 și 1994, PIB-ul s-a redus cu peste 40%, iar inflația anuală a atins 2.200% în 1992.
Reformele care au pus bazele economiei de piață
În opinia expertului economic, prima și cea mai importantă a fost liberalizarea prețurilor. Fără prețuri libere, piața nu poate funcționa, deoarece prețurile transmit semnale esențiale atât producătorilor, cât și consumatorilor.
„Prețurile libere sunt extrem de importante într-o economie, deoarece transmit semnale importante de piață. Producătorii înțeleg care sunt serviciile necesare, angajații înțeleg în care sectoare ar fi salariile mai bune", a explicat economistul.
A doua reformă esențială a fost privatizarea. Prohnițchi recunoaște că privatizarea locuințelor a fost un succes incontestabil, R. Moldova are azi o rată de proprietate imobiliară de aproape 97%, dintre cele mai ridicate din Europa, care a funcționat ca un buffer în fața creșterilor de prețuri. Privatizarea marilor întreprinderi a fost însă mai problematică: fie trebuiau privatizate rapid, fie restructurate mai întâi și vândute la prețuri bune.
„Vedem că privatizarea nici azi nu este terminată și ne confruntăm cu situații în care guvernul este prezent pe piețe unde există inițiativă privată liberă, cum ar fi servicii hoteliere, industria vinului sau transporturi", a spus Prohnițchi.
A treia reformă a fost crearea Băncii Naționale și introducerea leului moldovenesc în noiembrie 1993. Aceasta a permis preluarea controlului asupra masei monetare, rezervelor valutare și politicii creditare, deschizând calea stabilizării macroeconomice vizibile începând cu 1995. A patra, adesea subevaluată, a fost crearea sistemului fiscal și bugetar modern.
„Anterior, statul era proprietarul tuturor întreprinderilor și nu prea își bătea capul cu colectarea taxelor. Începând cu 1991, odată cu privatizarea, statul s-a transformat tot mai mult în colector de taxe", a explicat economistul.
Unde a ajuns economia după 35 de ani: servicii 70%, agricultură sub 10%
Potrivit expertului economic, agricultura, care genera o treime din PIB la începutul independenței, a ajuns la 9,6% în 2025. Industria s-a comprimat de la 23-25% la 12-14%. Serviciile domină acum economia cu aproape 70% din PIB, incluzând atât sectoare extrem de productive, cum ar fi IT-ul, cât și sectoare mai puțin productive, precum comerțul sau activitatea hotelieră.
„Agricultura a devenit mult mai puțin importantă ca structură în PIB. La începutul anilor 90, genera cam o treime. În 2025 a generat mai puțin de 10%. Dar agricultura rămâne extrem de importantă pentru ocuparea populației, ca furnizor de bunuri de export și din perspectiva securității alimentare", a subliniat Prohnițchi.
Pe latura comercială, R. Moldova a realizat, potrivit expertului, una dintre cele mai semnificative reorientări din regiune. În 2025, Uniunea Europeană a absorbit 67,5% din exporturile de mărfuri ale țării, față de o dependență aproape integrală față de piețele fostelor republici sovietice în 1991. În primele cinci luni ale anului 2026, ponderea exporturilor spre UE s-a menținut la 63%.
Unde sunt problemele: productivitatea, polarizarea, economia incomplet reformată
Schimbările structurale impresionante nu s-au tradus automat în creșterea productivității, potrivit lui Prohnițchi. Economia a schimbat structura, dar nu a recuperat pe deplin decalajul față de țările europene în ceea ce privește eficiența utilizării resurselor umane și de capital.
„Schimbările structurale, chiar dacă spectaculoase, nu au fost însoțite de o creștere la fel de spectaculoasă a productivității. Avem unde crește", a spus economistul. El a identificat și problema polarizării geografice a creșterii economice: sectoare extrem de productive, precum IT-ul, angajează doar 2% din forța de muncă și nu produc efecte socio-economice largi. „Pentru Moldova este important să atingă o creștere economică partajată, din care face parte multă lume, care nu este polarizată doar în Chișinău, ci crește robust în întreaga țară", a declarat Prohnițchi.
O altă problemă persistentă este prezența statului pe piețe care ar trebui să funcționeze prin inițiativă privată, de la industria vinului la servicii hoteliere și transporturi. Privatizarea incompletă lasă resurse blocate în structuri ineficiente și distorsionează concurența.
Principalele riscuri pentru deceniile următoare
Riscurile geopolitice și de securitate sunt, în opinia lui Valeriu Prohnițchi, cele mai grave, nu doar prin consecințele materiale directe, ci și prin efectul de descurajare a investițiilor.
„Nimeni nu vrea să facă investiții mari într-o țară care se confruntă cu anumite riscuri geopolitice sau de securitate", a avertizat economistul.
Al doilea risc major îl reprezintă schimbările climatice.
„Le-am neglijat timp de două decenii. Acum vedem că își manifestă caracterul pe deplin", a spus Prohnițchi. Seceta hidrologică severă de pe Nistru și Prut din această vară, cea mai gravă din ultimii 30 de ani, ilustrează concret această vulnerabilitate.
Al treilea risc este cel energetic. Criza carburanților din această vară și dependența istorică față de gazul rusesc, eliminată abia în ultimii ani, arată cât de expusă poate fi economia la perturbările în aprovizionarea cu energie.
Referitor de cât independentă este în sine Republica Moldova, Valeriu Prohnițci a accentuat luarea deciziilor, pârghii, pe care azi le are guvernarea de la Chișinău.
„Suntem mai independenți din punct de vedere al deciziilor economice pe care le putem lua, chiar dacă nu suntem independenți din punct de vedere al resurselor pe care le avem la dispoziție. Resursele trebuie să le procurăm de la restul lumii", a concluzionat economistul.
Economia Republicii Moldova este prognozată să crească cu 1.8% în 2026, sub estimarea anterioară de 2.2%. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării anticipează însă o accelerare a ritmului în perioada 2027–2029, până la 2.8–3.4% anual.
Perspectivele rămân influențate de războiul din Ucraina, prețurile la energie, inflație, fenomenele meteorologice extreme și evoluția principalilor parteneri comerciali.
Și instituțiile internaționale și-au revizuit în jos prognozele pentru 2026: Comisia Europeană estimează o creștere de 2%, iar Banca Mondială și FMI – de 1.9%.
CITIȚI ȘI:
