Măsurile anunțate de Guvern după crima de la Măgdăcești sunt „o picătură într-un ocean de probleme”, afirmă experții
Tragedia de la Măgdăcești, raionul Criuleni, a scos la iveală noi vulnerabilități în sistemul de protecție a victimelor violenței domestice. Monitorizarea agresorilor, intervenția instituțiilor și măsurile de protecție sunt în continuare verigi slabe ale sistemului, iar reacțiile de după tragedie riscă să trateze doar efectele, nu și cauzele problemei, consideră experții.
Cele cinci măsuri urgente anunțate de Guvern, inclusiv introducerea consemnului la frontieră, accesul Inspectoratului General al Poliției la platforma de monitorizare, înăsprirea pedepselor penale și suplimentarea mijloacelor tehnice, ar putea fi eficiente, dar nu sunt decât „o picătură într-un ocean de probleme”.
„Cazul particular de la Măgdăcești demonstrează că a fost eludată această interdicție de apropiere de victimă, a fost eludat acel semnal emis de brățară din cauza faptului că agresorul a părăsit teritoriul țării. Pentru mine a fost, la drept vorbind, o descoperire faptul că acea brățară, din câte am înțeles, este înlăturată de pe agresor în momentul în care acesta pleacă peste hotare”, a declarat juristul Alexandru Bot, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
În opinia acestuia, sistemul tehnic ar trebui să permită menținerea monitorizării și în cazul în care agresorul părăsește țara, astfel încât, la revenire, autoritățile să poată fi alertate.
Pedepse mai dure, dar proceduri mai complicate
O altă măsură anunțată de autorități vizează transformarea încălcării ordinului de restricție sau a ordonanței de protecție din contravenție în infracțiune.
Alexandru Bot este sceptic că înăsprirea pedepselor va fi suficientă pentru a preveni cazurile grave de violență domestică.
„Este o reacție clasică a statului atunci când se întâmplă asemenea situații. Atunci când se constată că măsurile coercitive nu sunt suficiente, statul întotdeauna înăsprește pedepsele”, a spus el.
De asemenea, juristul atenționează că procedurile penale sunt mai anevoioase decât cele contravenționale.
„Cu alte cuvinte, acestea se vor aplica poate mai dur, dar cu siguranță mai anevoios și vor dura mai mult”, a explicat Bot.
Poliția și INP, monitorizare comună
O altă măsură anunțată de Guvern prevede acordarea accesului Inspectoratului General al Poliției (IGP) la platforma de monitorizare, astfel încât polițiștii și reprezentanții Inspectoratului Național de Probațiune (INP) să poată urmări coordonat alertele.
Juristul Alexandru Bot se arată surprins de faptul că o asemenea colaborare nu exista până acum.
Potrivit acestuia, monitorizarea comună ar trebui aplicată nu doar în cazurile de violență domestică, ci în toate situațiile care impun o strânsă colaborare interinstituțională.
„Inspectoratul Național de Probațiune trebuia să transmită semnalul corespunzător, pentru ca poliția să poată interveni rapid. Altfel, vorbim despre o pierdere de timp, indiferent de situație”, a subliniat Bot.
În opinia sa, o monitorizare în timp real ar fi putut contribui la prevenirea tragediei de la Măgdăcești.
„Aceste măsuri trebuia luate înainte să se întâmple asemenea tragedii”
Juristul consideră că victima trebuie informată imediat atunci când se pierde semnalul brățării electronice, iar autoritățile trebuie să reacționeze rapid.
„Tocmai de aceea se aplică o brățară electronică și se impune o anumită distanță față de victimă, pentru a o proteja de orice pericol”, a spus el.
Dacă IGP și INP ar fi monitorizat împreună executarea ordinului de restricție, iar victima ar fi fost avertizată la timp despre un posibil pericol, tragedia putea fi evitată, s-a arătat convins Alexandru Bot.
„De aceea, mă miră că abia acum ne-am dat seama că asemenea măsuri trebuie implementate”, a adăugat Bot.
Brățările electronice - insuficiente și nefuncționale
Problema nu ține doar de monitorizarea electronică, ci de întregul mecanism de protecție a victimelor, a afirmat, la rândul său, activista pentru drepturile omului Steliana Rudco.
Aceasta afirmă că brățările electronice sunt insuficiente și, în unele cazuri, nefuncționale.
„Ele sunt insuficiente, așa cum s-a raportat, și, în mare parte, nefuncționale, unele dintre ele s-au defectat fiindcă au fost suprasolicitate. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivele pentru care achizițiile nu s-au făcut conform planului, deși se știa că există un buget”, a declarat Rudco, la aceeași emisiune de la Radio Moldova.
Activista consideră că măsurile anunțate de autorități reprezintă mai degrabă reacții de moment la cazul de la Măgdăcești decât o reformă a sistemului.
„Acestea sunt niște soluții care vin în urma unui eșec. Prin urmare, nu este vorba despre o intervenție sistemică de la firul ierbii, în care să lucrăm deopotrivă cu comunitatea, poliția și ministerele responsabile”, a explicat ea.
Deși Republica Moldova are mecanisme de protecție prevăzute de legislație, acestea nu funcționează suficient de bine în practică, în special în mediul rural, a adăugat Rudco.
„Pe foaie, suntem un stat avansat în domeniul protecției împotriva violenței bazate pe gen. Însă, de facto, realitatea este alta”, a spus activista.
Potrivit acesteia, victimele din mediul rural sunt mai vulnerabile din cauza accesului limitat la servicii de protecție și sprijin: „Sunt insuficiente mecanismele de protecție pentru persoanele afectate de violență bazată pe gen, mai ales dacă vorbim despre mediul rural”.
Ea a criticat și situațiile în care violența este tratată ca o simplă problemă de familie, nu ca un pericol real pentru victimă și comunitate.
Apel către victime: „Nu sunteți singure”
Steliana Rudco a îndemnat femeile care se confruntă cu violența să nu se considere vinovate și să solicite ajutor.
„Ceea ce aș vrea să le spun tuturor fetelor și femeilor este că, în primul rând, nu sunt ele vinovate pentru violența prin care trec. Noi, cei din comunitate, trebuie să oferim suport și ajutor. Nu sunteți singure, nu suntem singure în tot acest calvar creat sistemic și trebuie să ne ajutăm una pe alta”, a spus ea, amintind că femeile pot apela și la linia de suport 0 8008, unde pot primi asistență și pot fi redirecționate către serviciile de care au nevoie.
Coaliția Națională „Viața fără Violență” a anunțat un protest în fața Ministerului Afacerilor Interne, pe 4 septembrie, după cazul femeii de 42 de ani din Măgdăcești, raionul Criuleni, care ar fi fost ucisă de soțul său, deși fuseseră emise ordonanțe de protecție.
CITIȚI ȘI:
