Politologul Cătălin Gabriel Done, la Moldova 1: „Aderarea R. Moldova la UE în 2028 nu este posibilă”
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2028 nu este o țintă realistă, iar la nivelul cancelariilor europene se conturează tot mai clar opțiunea decuplării Chișinăului de dosarul ucrainean. Politologul Cătălin Gabriel Done a explicat la emisiunea „În Context” de la Moldova 1 că, deși există o înțelegere informală între Est și Vest pentru sprijinirea separată a Republicii Moldova, provocările economice și războiul prelungit blochează un ritm similar pentru Ucraina.
Analizând discursul public al autorităților de la București și declarațiile comune făcute de președintele Nicușor Dan alături de președintele Consiliului European, António Costa, politologul a evidențiat schimbarea de abordare privind cuplarea Republicii Moldova cu Ucraina în procesul de aderare.
„Aș atrage atenția asupra discursului președintelui Nicușor Dan din timpul declarațiilor comune cu președintele Costa, și anume că România susține aderarea Republicii Moldova într-un ritm susținut, fără a face mențiuni și trimiteri la Ucraina. De ce acest lucru? Pentru că în sfârșit, cred eu că s-a înțeles și la București că o aderare comună a Republicii Moldova și a Ucrainei este o utopie, atâta timp cât războiul din Ucraina nu va înceta”, a opinat politologul român.
Absența unui consens la nivel european în privința integrării rapide a Ucrainei este cauzată nu doar de conflictul militar, ci și de impactul bugetar major pe care aderarea Kievului l-ar avea asupra statelor membre.
„Nu există un consens în momentul de față la nivel european privind aderarea Ucrainei, pentru că Ucraina vine la pachet cu o problemă uriașă pentru contributorii neți din cadrul Uniunii Europene, și anume Politica Agricolă Comună. Odată aderată la Uniunea Europeană, Ucraina ar urma să primească cea mai mare parte din fondurile alocate Politicii Agricole Comune și politicii de coeziune. Aceste două capitole sunt capitolele-cheie care împiedică în momentul de față o accelerare a integrării Ucrainei, alături de război”, a explicat Cătălin Gabriel Done.
Analistul consideră că România își asumă tot mai clar un rol de lider regional în sprijinirea parcursului european al Chișinăului, preluând o ștafetă deținută anterior de marile capitale vest-europene.
„Cred că Bucureștiul a înțeles care îi sunt direcțiile prioritare și strategice. Republica Moldova trebuie să beneficieze de întreg sprijinul României, de un sprijin masiv. România trebuie să fie avocatul Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene. Această poziție a fost deținută până acum de motorul franco-german. Știm foarte bine că atât la București, cât și în vizitele președintelui Dan în capitalele europene, integrarea europeană a R. Moldova a fost pusă pe agenda discuțiilor”, a sugerat expertul.
Politologul concluzionează că, deși există o deschidere politică largă între Est și Vest pentru sprijinirea Chișinăului în închiderea clusterelor de negociere, calendarul rămâne unul realist.
„Cred și eu că este în momentul de față o înțelegere între Est și Vest ca Republica Moldova să beneficieze de întreaga susținere a instituțiilor europene și a cancelariilor europene pentru a finaliza negocierile pentru clustere și pentru a finaliza acest proces. Dar nu cred că este fezabil să vorbim de o accelerare, de o accedere a Republicii Moldova în Uniunea Europeană până în 2028”, a concluzionat Cătălin Gabriel Done.
Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar decizia privind deschiderea negocierilor de aderare a fost adoptată formal în iunie 2024.
Pentru Republica Moldova, negocierile au intrat în etapa efectivă pe 15 iunie 2026, când a fost deschis Clusterul 1 – „Valori fundamentale”, considerat unul dintre cele mai importante în procesul de aderare.
Ulterior, pe 14 iulie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis al doilea cluster de negocieri, Clusterul 6 - „Relații externe”. Acesta cuprinde Capitolul 30 – „Relații externe și politica comercială comună” și Capitolul 31 – „Politica externă, de securitate și apărare”.
CITIȚI ȘI:
