CFM, reorganizată în două entități până la sfârșitul anului, potrivit angajamentelor față de UE. Guvernul vrea o lege specială ca să evite blocajul
Calea Ferată din Moldova (CFM) va fi împărțită, până la sfârșitul acestui an, în două societăți pe acțiuni distincte, una responsabilă de administrarea infrastructurii feroviare, „CFM Infra", și alta care va presta servicii de transport de pasageri și marfă, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie votat de Guvern în ședința din 9 septembrie. Pentru a urgenta lucrurile, autoritățile au recurs la mai multe derogări, iar termenul-limită de 31 decembrie 2026 este stabilit prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru 2025-2027 și „nu poate fi modificat".
Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar. Potrivit notei de fundamentare, proiectul este elaborat în baza angajamentelor Guvernului din 2025, care stabilește că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" urmează să fie reorganizată în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra" și „CFM Pasageri și Marfă".
Prima etapă a acestui proces a fost deja demarată, prin care a fost înființată Societatea pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă", prin dezmembrarea întreprinderii de stat. Potrivit documentului, această hotărâre a realizat însă doar jumătate din angajamentele asumate prin Planul de creștere: rămâne de creat cea de-a doua societate, responsabilă de administrarea infrastructurii, prin transformarea părții rămase din Î.S. „Calea Ferată din Moldova" în societatea pe acțiuni „CFM Infra".
De ce este nevoie de o lege specială, cu derogări de la procedurile obișnuite
Autorii proiectului avertizează că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală privind reorganizarea persoanelor juridice, procesul s-ar putea încheia abia în martie-aprilie 2027, cu mult peste termenul-limită de 31 decembrie 2026, stabilit prin Planul de creștere al Republicii Moldova și considerat, potrivit notei de fundamentare, nenegociabil.
Pentru a evita această întârziere, proiectul de lege propune mai multe derogări punctuale de la procedurile standard. Printre etapele considerate prea îndelungate se numără evaluarea integrală a patrimoniului întreprinderii, notificarea și protecția creditorilor, consultarea salariaților și efectuarea unui control fiscal prealabil reorganizării.
În privința evaluării patrimoniului, autorii explică faptul că, potrivit legislației actuale, toate bunurile unei întreprinderi de stat trebuie evaluate în cazul reorganizării acesteia. Având în vedere numărul mare de bunuri deținute de CFM, costul unei asemenea evaluări ar genera cheltuieli de zeci de milioane de lei de la bugetul de stat, în condițiile în care întreprinderea nu are capacitatea financiară de a le acoperi din venituri proprii. Proiectul propune ca evaluarea obligatorie să fie efectuată doar pentru activele care vor constitui aportul la capitalul social al noii societăți „CFM Infra", restul bunurilor urmând să fie transmise la valoarea contabilă deja existentă în situațiile financiare ale întreprinderii.
Referitor la termenele de notificare a creditorilor, care, potrivit Codului civil, ar putea prelungi procedura cu 45 de zile, autorii argumentează că activitatea CFM este deja larg mediatizată și cunoscută publicului, motiv pentru care riscul ca eventualii creditori să nu afle despre reorganizare este redus. Documentul precizează că derogările propuse nu elimină drepturile creditorilor de a fi informați sau de a solicita garanții, ci doar accelerează procedura.
În ceea ce privește salariații, proiectul propune reducerea termenelor de consultare prevăzute de Codul muncii, de la 30 la 10 zile calendaristice, respectiv de la 10 la 5 zile lucrătoare, având în vedere că angajații CFM și Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova au fost deja notificați oficial despre reorganizare încă din 13 februarie 2026. Autorii subliniază că această modificare nu afectează drepturile individuale sau colective ale salariaților, inclusiv transferul raporturilor de muncă către noua societate.
Proiectul mai propune renunțarea la controlul fiscal prealabil reorganizării, prevăzut de Codul fiscal, argumentând că, în cazul unei reorganizări prin transformare, toate obligațiile fiscale se transmit automat noii societăți, prin principiul succesiunii universale, astfel încât un control prealabil nu ar aduce o protecție suplimentară intereselor fiscale ale statului, ci ar întârzia inutil procesul.
Termenul de 31 decembrie 2026, calificat drept „nenegociabil"
Potrivit notei de fundamentare, nerealizarea reformei până la termenul asumat nu ar reprezenta doar o simplă întârziere administrativă, ci ar duce la neexecutarea unor obligații legale și de politici publice pe care Republica Moldova și le-a asumat, atât față de Uniunea Europeană, cât și față de instituțiile financiare internaționale care finanțează modernizarea sectorului feroviar.
Documentul avertizează că nerespectarea prevederilor Codului transportului feroviar ar putea avea consecințe pe termen lung pentru eficiența economică, siguranța infrastructurii feroviare, dezvoltarea regională și integrarea Republicii Moldova în rețelele europene de transport, existând inclusiv riscul unor sancțiuni din partea organizațiilor internaționale sau al pierderii unor surse importante de finanțare externă.
Din acest motiv, proiectul de lege urmează să intre în vigoare chiar din ziua publicării sale în Monitorul Oficial, pentru a permite demararea imediată a pregătirilor interne necesare, inclusiv modificări structurale și consolidarea subdiviziunilor responsabile de administrarea bunurilor, evidența contabilă și resursele umane din cadrul întreprinderii.
Autorii insistă: reorganizarea nu este o privatizare
Nota de fundamentare subliniază explicit că reorganizarea propusă nu reprezintă un proces de privatizare și nu implică transferul controlului asupra infrastructurii feroviare către persoane private. Societatea pe Acțiuni „CFM Infra" va avea capital integral de stat, statul rămânând proprietarul exclusiv al bunurilor și acționar unic al societății rezultate din reorganizare, iar infrastructura feroviară va continua să fie controlată de stat.
Potrivit documentului, obiectivul proiectului constă exclusiv în schimbarea formei juridice a întreprinderii și implementarea unui model de guvernanță corporativă compatibil cu cerințele Codului transportului feroviar și cu practicile europene în domeniu. Autorii susțin că această transformare va crea premisele necesare pentru implementarea unor tehnologii moderne de monitorizare și întreținere a căii ferate, ceea ce ar putea reduce costurile de operare, îmbunătăți fiabilitatea serviciilor și contribui la atragerea unor noi segmente de piață.
Un angajament față de partenerii europeni de dezvoltare
Reorganizarea CFM face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova față de partenerii săi de dezvoltare, printre care Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. Procesul este legat, potrivit notei de fundamentare, de prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat în 2014, precum și de acordurile de finanțare încheiate cu cele două instituții financiare internaționale pentru modernizarea infrastructurii feroviare și achiziția de material rulant.
Documentul conchide că accelerarea procesului de reorganizare confirmă determinarea Guvernului de a implementa reformele asumate, iar succesul acestui demers depinde, în mare măsură, de sinergia dintre autoritățile implicate și de rapiditatea parcurgerii etapelor administrative și legale necesare.
CITIȚI ȘI:
