Tragedia de la Măgdăcești impune acțiuni radicale: Pachet de măsuri pentru protecția victimelor și reevaluarea intervenției instituționale
Eșecul măsurilor de protecție în cazul dublei drame din Măgdăcești impune acțiuni urgente pentru prevenirea violenței domestice. Platforma Deputatelor a propus, în cadrul audierilor publice din 11 septembrie, înăsprirea pedepselor, reabilitarea obligatorie a agresorilor și optimizarea monitorizării electronice.
Tragedia de la Măgdăcești obligă autoritățile să analizeze critic și să reevalueze eficiența mecanismelor de protecție a victimelor - de la emiterea ordonanței și aplicarea monitorizării electronice, până la reacția instituțiilor, schimbul de date și intervenția în situații de risc, a declarat secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Georghieș.
Noi atribuții pentru Inspectoratul Național de Probațiune
Gheorghieș a enumerat, la audierile publice, acțiunile care au fost întreprinse de la data comiterii crimei de la Măgdăcești până în prezent:
Poliția a fost conectată la sistemul de monitorizare electronică. Astfel, Inspectoratul General al Poliției (IGP) are acces la serverele de monitorizare, ceea ce înseamnă că informațiile și alertele pot fi urmărite în paralel atât de Inspectoratul Național de Probațiune (INP), cât și de poliție;
A fost inițiată revizuirea protocolului și a cadrului procedural aplicabil monitorizării electronice, pentru a clarifica modul de reacție în cazul pierderii semnalului, al defecțiunilor echipamentelor, deteriorărilor sau al altor probleme tehnice ce pot apărea;
INP își suplimentează numărul de echipamente electronice. Au fost achiziționate 200 de brățări, dintre care 60 au fost deja livrate.
De asemenea, Mihai Georghieș a enumerat patru măsuri pe care le va propune pentru modificarea legislației.
Prima măsură vizează instituirea unui schimb operativ de date între organul de probațiune și Poliția de Frontieră în privința agresorilor care intenționează să părăsească țara. Astfel, probațiunea va notifica Poliția de Frontieră despre plecarea acestora, iar instituția de frontieră va semnala imediat revenirea lor.
În plus, inspectorii de probațiune se vor deplasa la punctele de trecere a frontierei pentru a demonta dispozitivul de monitorizare la ieșirea din țară și a-l reinstala la revenirea persoanei.
A doua modificare propune instituirea obligației organului de probațiune de a informa imediat victima în cazul pierderii semnalului, deteriorării sau pierderii echipamentului, precum și în cazul traversării frontierei de stat de către agresor.
A treia direcție se referă la consolidarea protecției victimei atunci când rămânerea acesteia în locuința comună poate genera un pericol. Proiectul prevede posibilitatea plasării victimei, cu acordul acesteia, într-un centru de asistență atunci când menținerea în locuința comună prezintă un risc pentru viața sau sănătatea ei ori a copiilor.
A patra direcție ține de responsabilizarea agresorului pentru încălcarea măsurilor de protecție. Se propune incriminarea neexecutării intenționate sau a eschivării de la executarea cerințelor ordinului de restricție.
Programe de reabilitare psiho-emoțională a agresorilor
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), o cauză-cheie a actelor de violență sunt acțiunile de recidivă. „În aproape orice caz soldat cu urmări grave sau deces se atestă factorul de recidivă”, a afirmat, la audieri, Alexandru Bejan, secretar de stat al MAI.
În acest context, oficialul constată necesitatea consolidării programelor de asistență și reabilitare destinate agresorilor.
„La etapa actuală, nu este suficientă doar documentarea și repartizarea cazurilor. Vorbim despre un comportament agresiv care necesită terapii separate și intervenții la nivel psiho-emoțional, pe o perioadă favorabilă estimată de specialiști la cel puțin șase luni. Putem veni cu măsuri de constrângere, dar atât timp cât agresorul nu realizează gravitatea acțiunilor sale și nu înțelege că faptele reprezintă o abatere de la regulile de conviețuire și siguranță, măsurile de înregistrare, documentare și protecție nu își pot atinge pe deplin scopul”, a declarat Bejan.
O altă măsură propusă de MAI vizează crearea unei proceduri unitare dedicate cazurilor în care sunt emise ordonanțe de protecție și se aplică monitorizarea electronică prin brățară.
„Vechiul mecanism prevedea doar notificări între autorități, ceea ce a generat vulnerabilități. Prin noua procedură, vom integra sistemele existente, astfel încât fluxul informațional și monitorizarea cazurilor grave să constituie un tablou unic și complex, permițând luarea deciziilor în timp util”, a subliniat secretarul de stat.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul audierilor, într-un singur an, în vizorul poliției au ajuns aproximativ 7.000 de agresori familiali (persoane care intră și ies de sub monitorizare), în timp ce în prezent sunt supravegheați în jur de 4.000.
Câte o echipă de intervenție pentru fiecare sector de poliție
Inspectoratul General al Poliției atestă o tendință de creștere la toate compartimentele: numărul sesizărilor, al contravențiilor, al cauzelor penale pornite, al ordinelor de restricție de urgență și al ordonanțelor de protecție emise, precum și al cazurilor de încălcare a acestora.
Referitor la cazul de la Măgdăcești, șeful adjunct al IGP, Alexandru Lupan, a calificat drept nefondate criticile aduse poliției în gestionarea acestei situații. Acesta a susținut că, în urma verificărilor interne privind intervenția primară, nu au fost constatate abateri de la procedurile stabilite.
„În faza inițială, în urma completării chestionarului de evaluare a riscului și a aplicării primelor măsuri de protecție, nu au reieșit indici de risc ridicat de violență din partea agresorului. De aceea, multe dintre criticile aduse poliției nu sunt fondate. Unele persoane încearcă să își facă capital de popularitate pe seama unor tragedii, altele își exprimă părerea fără a cunoaște esența lucrurilor”, a menționat Lupan.
Adjunctul IGP a prezentat unele măsuri menite să asigure o intervenție promptă în cazurile de violență domestică. El a recunoscut că timpul de reacție al echipelor operative „lasă de dorit”, motiv pentru care IGP intenționează să creeze câte o echipă de intervenție operativă pentru fiecare sector de poliție.
„Deocamdată, acest lucru este nerealizabil pentru că avem doar două echipaje de intervenție pentru patru-cinci sectoare dintr-un raion. În plus, o mare parte a populației folosește necorespunzător Serviciul 112: din totalul apelurilor, doar circa 30% reprezintă urgențe reale”, a spus Lupan.
În acest context, IGP a elaborat criterii de codificare - cod roșu și cod galben - astfel încât apelurile cu adevărat urgente să aibă prioritate față de celelalte solicitări.
O soluție- funcțională abia din 2028
Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) a anunțat, în cadrul audierilor parlamentare, că se lucrează la crearea Sistemului Informațional Integrat VIODATA.
Acesta va permite monitorizarea situațiilor în timp real, de la înregistrarea cazului de violență și până la pronunțarea deciziei finale. Totodată, aplicația va contribui la identificarea rapidă a breșelor din lanțul de intervenție.
„Estimăm că până la finele anului 2027 sistemul va fi pilotat, iar în 2028 va deveni complet funcțional, urmând să instruim toți profesioniștii care îl vor utiliza”, a declarat Neli Lelenco, directoare generală adjunctă a ANPCV.
O altă acțiune asumată de Agenție vizează lansarea unor campanii de comunicare menite să combată stereotipurile și prejudecățile. Proiectul se va desfășura pe parcursul a cinci ani, având ca public țintă inițial tinerii și bărbații, iar într-o etapă ulterioară - profesioniștii din domeniu.
„Până acum, activitățile de prevenire s-au axat în special pe informare și sensibilizare. Însă trebuie să atacăm cauza profundă a violenței. De aceea, Agenția a elaborat o Strategie de comunicare pentru reducerea stereotipurilor și prejudecăților, pe care intenționăm să o implementăm la nivel național pe o perioadă de cinci ani”, a menționat Neli Lelenco.
Totodată, Agenția a elaborat o programă de formare destinată echipelor multidisciplinare și un alt program specializat pentru profesioniștii din domeniul justiției.
„La următoarea modificare a legislației, vom depune demersurile necesare pentru ca formarea continuă a profesioniștilor care intervin în cazurile de violență să devină obligatorie”, a susținut Neli Lelenco.
Fără cumătrism și corupție în cazurile de violență domestică
Felicia Bechtoldt, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), a fost mai directă în a analiza cauzele eșecurilor din sistem. Aceasta a subliniat că trebuie eliminate definitiv corupția, relațiile de prietenie și cumătrismul din procesul de gestionare a cazurilor de violență împotriva femeilor.
„În cazurile de violență, trebuie să vorbim nu doar despre acțiuni greșite, ci și despre inacțiuni. Uneori, ceea ce nu s-a făcut la timp poate avea consecințe la fel de grave ca o acțiune greșită. Agresorul trebuie să răspundă pentru violența comisă, iar instituțiile și profesioniștii trebuie să răspundă pentru propriile obligații și pentru eventualele omisiuni constatate”, a punctat oficialul.
Felicia Bechtoldt a precizat că este deja a treia oară când reprezentanții instituțiilor se întrunesc în acest format pentru a discuta problemele din sistem și a lansat un apel către cei prezenți să identifice soluții cât mai rapid.
În viziunea MMPS, accentul trebuie pus pe personalul din prima linie.
„Nu putem tolera neglijența în serviciu, tratarea superficială a riscului, relațiile de apropiere și eventualele acte de corupție care pot compromite protecția victimei. Sistemul trebuie să fie construit în jurul siguranței victimei, nu în jurul comodității instituțiilor”, a punctat secretara de stat.
În acest sens, MMPS propune următoarele măsuri:
Evaluarea dinamică a riscului: Eliminarea caracterului formal al acestei proceduri prin reevaluarea obligatorie a riscului la apariția unor incidente sau informații noi, identificarea indicatorilor de escaladare și corelarea imediată a nivelului de risc cu măsuri concrete de protecție.
Eficientizarea schimbului de informații: Optimizarea fluxului de date între Poliție, probațiune, sectorul medical, serviciile sociale și specialiștii în domeniul violenței în familie. De asemenea, se impune stabilirea clară a informațiilor care trebuie transmise în cazurile de risc, a persoanelor responsabile, a termenelor și a acțiunilor ce urmează.
Puncte unice de contact la nivel raional: Desemnarea a câte unei persoane responsabile pentru cazurile de violență în familie în cadrul Poliției, al probațiunii, al procuraturii și al judecătoriilor raionale, pentru a asigura o comunicare și o coordonare eficientă cu serviciile sociale.
Un agresor și zece victime
INP se confruntă cu două probleme majore: numărul limitat de cadre și stocul redus de brățări electronice. Gheorghe Aghenie, directorul interimar al Inspectoratului Național de Probațiune, a precizat că brățara de monitorizare electronică nu izolează fizic persoana și nici nu îi blochează acțiunile în mod direct, ci constituie un instrument prin care subiectul demonstrează că respectă restricțiile impuse de instanța de judecată.
Inspectorii de probațiune sunt limitați și în ceea ce privește intervenția rapidă atunci când constată încălcarea regimului impus agresorilor.
„În cazul unei alerte, nu putem ști de la început dacă este vorba despre o încălcare intenționată sau despre o alarmă falsă, fiecare eveniment necesitând verificare. Atunci când sunt vizate o victimă și un agresor, inspectorii contactează simultan ambele părți pentru a clarifica situația. Dacă acestea nu răspund la telefon, apelăm Serviciul 112. Totuși, sunând la 112, inspectorii noștri trebuie să aștepte în linie pentru a transmite informația. Până se completează fișa și datele ajung la polițistul de sector sau la grupa operativă, se pierde timp prețios”, a explicat Gheorghe Aghenie.
Directorul interimar a explicat și motivul pentru care stocul de brățări electronice este redus. O deficiență majoră a sistemului ține de faptul că multor cetățeni străini care vin temporar în Republica Moldova li se aplică ordonanța de protecție, dar ulterior părăsesc țara fără a mai reveni. În aceste condiții, INP nu reușește să recupereze echipamentele de monitorizare.
Alte cauze sunt legate de numărul mare nu doar al agresorilor, ci și al victimelor care pot purta la rândul lor astfel de echipamente de monitorizare.
„Avem cazuri în care un singur agresor are trei, patru sau chiar până la zece victime. Extinderea termenului ordonanței de protecție la șase luni blochează o serie de echipamente. În plus, ne confruntăm cu un risc ridicat de deteriorare a acestora. Printre persoanele monitorizate se numără agresori recidiviști, persoane cu tulburări psihice sau aflate în stare de ebrietate, care nu conștientizează restricțiile impuse”, a menționat Gheorghe Aghenie.
În prezent, în evidența INP se află 220 de agresori activi monitorizați electronic, dintre care 52 au fost preluați sub monitorizare la începutul lunii septembrie.
Legislația este bună, specialiștii nu-și fac bine meseria
Livia Mitrofan, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că
Legislația națională este mult mai bine conturată decât în multe alte țări, a remarcat, la aceleași audieri, Livia Mitrofan, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii.
Magistrata susține că problema reală ține de atitudinea specialiștilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu și de modul în care aceștia percep acest fenomen.
„Din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului din 2008 până în prezent, se remarcă faptul că instanța europeană nu a criticat legislația națională, ci nefuncționarea efectivă a mecanismelor de protecție”, a adăugat Mitrofan.
Propunerile judecătoarei pentru îmbunătățirea cadrului normativ:
Procedură penală și protecția continuă: Victimelor trebuie să li se explice că ordonanța civilă de protecție nu înlocuiește sancționarea penală a faptei. „Propun modificarea Codului de Procedură Penală astfel încât, la pornirea urmăririi penale pe cazurile de violență în familie, victima să beneficieze de ordonanță de protecție de drept, pe toată durata procesului și inclusiv în faza de executare a pedepsei”, a spus membra CSM.
Reîncadrarea juridică a faptei de violență: Actele repetate de violență sancționate contravențional ascund de cele mai multe ori o violență psihologică gravă și continuă. „Solicit Ministerului Afacerilor Interne elaborarea unui curriculum prin care polițiștii să fie instruiți să reîncadreze fapta la cauză penală pentru violență psihologică dacă agresorul este la a doua sau a treia abatere”, a cerut Mitrofan.
Aplicarea proporțională a monitorizării electronice: În condițiile resurselor limitate a sistemelor de monitorizare, aplicarea automată a brățării electronice pentru toate formele de violență suprasolicită sistemul și oficiile de probațiune. Monitorizarea electronică trebuie direcționată prioritar spre cazurile cu risc înalt și amenințare directă la viață și integritate.
În perioada anilor 2021–2026, au fost emise 7.072 de ordonanțe de protecție, fiind protejați 7.418 adulți și 533 de minori.
Evoluția cererilor și a ratei de admitere:
- 2021: 1.224 de cereri (rată de admitere: 67%);
- 2025: 1.350 de cereri;
- Rata actuală de admitere a crescut la 87%.
În perioada 2021–2026 au fost înregistrate 1.337 de cauze penale privind încălcarea ordonanței de protecție Pe 984 de cauze au fost deja pronunțate sentințe.
Termenele de aplicare a măsurilor de protecție
În baza celor 153 de ordonanțe emise în anul 2026, distribuția termenelor arată în felul următor:
- trei luni: 62 de cazuri (media cel mai des aplicată);
- șase luni: 27 de cazuri;
- șapte zile: două cazuri;
- 15 zile: șase cazuri.
Referitor la suportul acordat victimelor, în R. Moldova din 2023 funcționează Centrul de Justiție Familială. În ultimele opt luni, centrul a asistat 555 de victime, iar alte 814 persoane au fost direcționate către centre de plasament, fiind emise 413 fișe de referire către serviciile de asistență socială și 64 de demersuri pentru evaluare psihologică.
În sectorul public există 11 adăposturi cu o capacitate de 230 de locuri.
De asemenea, la dispoziția victimelor violenței domestice este pusă linia de urgență 0 8008 8008 care oferă informare și consiliere psihologică.
CITIȚI ȘI:
