Sistemul energetic din Ucraina, o țintă „extrem de vulnerabilă”, avertizează experții
Absența unui acord de armistițiu între Kiev și Moscova menține riscul unei escaladări a războiului, iar infrastructura energetică rămâne o țintă „extrem de vulnerabilă”. Expertul în securitate Pavel Horea atenționează că dinamica de pe front și atacurile continue cu drone amplifică instabilitatea în regiune.
„Va fi război și în această iarnă și, cel mai probabil, va fi în continuare un război energetic. Chiar dacă Donald Trump a anunțat un armistițiu energetic, nu s-a confirmat”, a declarat expertul al comunității WatchDog, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Expertul consideră că inițiativele lui Donald Trump nu au produs rezultatul anunțat. El califică acțiunile președintelui american drept un „eșec al administrației americane”, deoarece conflictele din Iran și Ucraina exercită o presiune tot mai mare asupra pieței petrolului.
„Donald Trump a încercat să distragă atenția de la situația din ce în ce mai catastrofală pentru administrația sa privind gestionarea conflictului și a războiului din Orientul Mijlociu. (...) A încercat, prin această mișcare, în opinia mea, să devieze atenția și să paseze responsabilitatea și vina pentru ulterioarele creșteri ale prețurilor la pompă pe conflictul din Ucraina, nicidecum pe acel război pe care l-a pornit el în Golf”, a afirmat Horea.
Războiul energetic, scenariul pentru iarnă
Prin urmare, Kievul a continuat loviturile asupra rafinăriilor ruse, iar armata rusă a atacat cartiere rezidențiale, porturi, benzinării și centre logistice. În perspectiva sezonului rece, una dintre principalele preocupări pentru Republica Moldova ține de interconectarea sistemelor energetice și de posibilitatea ca atacurile asupra infrastructurii ucrainene să producă efecte indirecte asupra țării noastre.
„Sistemul energetic va fi extrem, extrem de vulnerabil. Și, de fapt, în acest context, ar trebui să ne facem griji în acest sens, fiindcă suntem în același sistem energetic ca și Ucraina și eventuale perturbări ale alimentării cu energie electrică în cadrul sistemului ucrainean ar putea să afecteze și pe noi. Și mă refer aici atât la prezența fizică a curentului, cât și la aspectul ce ține de costuri”, a explicat reprezentantul WatchDog.
Lupte intense în Donbas și presiuni asupra frontului pentru Donețk
Evoluțiile din nordul regiunii Donbas au o importanță care depășește dimensiunea strict militară, a adăugat analistul.
„Această ofensivă care are loc în partea de nord a regiunii Donbas este una foarte importantă pentru întregul teatru de operațiuni și întregul front, inclusiv cel de pe terenul militar, cât și cel politic și propagandistic. Fiindcă vedem că, în urma declarațiilor lui Putin, armata rusă a ocupat o bună parte din ceea ce a mai rămas din regiunea Donețk din Ucraina. Și, iată, s-ar pregăti pentru un ultim asalt asupra celor două fortărețe”, a declarat Pavel Horea.
Potrivit expertului, forțele ucrainene au încercat să răspundă prin recâștigarea unor teritorii, ceea ce ar avea relevanță pentru eventualele operațiuni militare asupra orașului Sloviansk.
„Armata ucraineană a venit cu un contrarăspuns prin eliberarea celor circa 200 de kilometri pătrați ai acestei regiuni. O regiune foarte importantă pentru contraofensivă și pentru sistemul defensiv al Ucrainei. Dacă am analiza harta, am vedea că acolo, practic, este flancul din nord al acelor trupe ruse care ar fi putut să atace orașul Sloviansk”, a explicat expertul de la WatchDog.
În ceea ce privește perspectivele negocierilor, Horea face distincție între o eventuală cedare teritorială și un acord real de încetare a focului.
„Nu este vorba de ofertă de pace. (...) Cedarea regiunii Donețk ar fi doar punctul de pornire al negocierilor. Nu ar fi încetarea focului propriu-zisă”, a punctat Pavel Horea, anticipând că „luptele vor continua”.
Dronele Shahed reactive, o nouă provocare pentru apărarea ucraineană
Ucraina a reușit să lovească obiective aflate în adâncul teritoriului rus, însă Moscova dezvoltă, la rândul său, noi variante de drone Shahed, inclusiv modele cu propulsie reactivă.
„Problema nu este în faptul că există asemenea tipuri de drone, dar problema este în numărul acestora. Fiindcă, dacă industria de apărare nu reușește să construiască suficiente interceptoare, atunci, indiferent că ai toate acestea, dar nu suficiente, nu vor fi de ajuns ca să apere întreg spațiul aerian. Și, atunci, vedem că acestea sunt din ce în ce mai periculoase și vor fi din ce în ce mai periculoase. (...) În opinia mea, cred că aliații ar putea să facă un pas mult mai hotărât în a-i oferi Ucrainei cât mai multe rachete, avioane de vânătoare care să ajute la interceptarea acestor drone și rachete”, a conchis Pavel Horea.
CITIȚI ȘI:
