OFICIAL | Guvernul aprobă instituirea stării de urgență. Premierul Tofan: „Compensațiile vor acoperi un număr mai mare de gospodării”
Guvernul va propune Parlamentului instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, în urma deciziei Consiliului Național de Securitate. Regimul urmează să fie aplicat din 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile.
Tofan: Guvernul va revedea mecanismul de compensare
Premierul Vasile Tofan a declarat, în ședința convocată marți dimineață, 22 septembrie, că situația complicată în context global impune aplicarea unor măsuri specifice care să asigure aprovizionarea țării cu resurse energetice în volumele necesare.
În condițiile creșterii prețurilor, premierul a spus că Guvernul este nevoit să revadă mecanismul de compensare și să găsească soluții pentru ca un număr mai mare de gospodării să beneficieze de aceste plăți, chiar dacă anterior a declarat că statul nu își mai permite să cheltuiască între 2.5 și 3 miliarde de lei pentru compensații.
„În același timp, în această iarnă, trebuie să recunosc că va trebui să revedem iarăși această decizie inițială și să mărim totuși compensațiile față de planurile inițiale. Nu ne-am așteptat la un preț la gaz atât de mare, de asta am rugat-o pe doamna Plugaru (ministra Muncii și Protecției Sociale, n.r.) și pe doamna ministră a Finanțelor, doamna Belous, să revedem aceste compensații, să ne asigurăm că acoperă un număr mai mare de gospodării”, a subliniat prim-ministrul.
Anul trecut, compensațiile au acoperit 620.000 de gospodării. În acest an, Executivul va încerca să susțină un număr mai mare de familii.
„Mi-aș fi dorit în anul acesta să mai restrângem, pentru că efectiv noi nu avem bani, dar cred că trebuie și în acest an să găsim, de unde e posibil și imposibil, acești bani pentru a acoperi un număr mai larg de gospodării”, a mai spus Vasile Tofan.
În orele de vârf avem nevoie de 400-450 MW din import
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, care a prezentat proiectul de instituire a stării de urgență în ședința Guvernului, a spus că starea de alertă din energie și sectorul hidrologic, instituită anterior, expiră la 25 septembrie, însă riscurile care au determinat aprobarea acesteia nu au dispărut. Dimpotrivă, acestea s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor asupra piețelor energetice și al agravării deficitului hidrologic.
„În energie, situația este vulnerabilă. În această iarnă, aproximativ 59% din energia electrică necesară va trebui importată. În orele de vârf avem nevoie de 400-450 MW din import. Acest necesar poate fi acoperit, însă doar aproximativ 360 MW reprezintă capacitatea garantată. Diferența este asigurată prin capacități suplimentare disponibile în regiune, pe care însă nu putem conta permanent și, respectiv, vom avea nevoie de intervenții rapide”, a precizat Diaconu.
În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Totuși, persistă riscul financiar. Prețurile pe piețele internaționale au crescut, iar achizițiile și completarea stocurilor obligatorii necesită resurse financiare importante într-un timp foarte scurt.
Situația stocurilor de carburanți
Pe piața carburanților, deși situația s-a stabilizat, totuși în contextul global existent – când strâmtorile sunt închise și când capacitatea de procesare a motorinei este redusă, iar mai multe țări raportează lipsuri – sunt necesare mecanisme prin care statul să poată interveni rapid pentru a stabiliza prețurile și, cel mai important, pentru a asigura stocurile și livrările în continuare.
„La începutul lunii august aveam stocuri de doar 3.5 zile și 109 stații fără produs la pompă. În ultimele zile, stocurile sunt de aproximativ 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsă s-a redus la mai puțin de șapte”, a precizat directorul Centrului Național de Management al Crizelor.
Serghei Diaconu a menționat și deficitul hidrologic sever pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare și, în consecință, alimentarea populației cu apă potabilă.
„Este important să înțelegem de ce tratăm aceste două sectoare împreună: energia și apa sunt direct conectate. Stațiile care captează, pompează și tratează apa au nevoie de energie electrică pentru a funcționa. În același timp, seceta reduce producția de energie hidroelectrică. Astfel, o problemă într-un sector poate amplifica imediat problema din celălalt”, a explicat Diaconu.
Potrivit acestuia, starea de urgență va permite, atunci când situația o va cere, introducerea de măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice, precum și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.
„Obiectivul este unul foarte simplu: să prevenim penuriile și întreruperile și să asigurăm că oamenii au energie, căldură, apă, carburanți, iar serviciile esențiale continuă să funcționeze”, a conchis directorul Centrului Național de Management al Crizelor.
Ministrul Energiei: Există riscul creșterii prețurilor
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că estimările indică un risc serios de creștere a prețurilor plătite de consumatori în perioada următoare. Această creștere ar putea fi semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor.
„Vreau să fiu foarte clar: astăzi nu putem anunța un nou tarif și nici data de la care acesta s-ar aplica. Orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de ANRE, pe baza costurilor justificate. Dar ar fi greșit să așteptăm decizia tarifară înainte de a pregăti răspunsul statului”, a declarat Junghietu.
Oficialul a spus că Ministerul Energiei susține solicitarea de instituire a stării de urgență, pentru ca autoritățile să poată reacționa rapid la riscurile identificate pentru aprovizionare și pentru funcționarea sistemului energetic.
„Cetățenii merită să afle din timp ce riscuri avem, ce știm cu certitudine și ce este în curs de evaluare. Vom continua comunicarea transparentă asupra evoluției costurilor și vom lucra cu instituțiile responsabile la măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili”, a mai spus ministrul.
După ședința Consiliului Național de Securitate din 21 septembrie, președinta Maia Sandu a declarat că situația mondială este tot mai complicată, prețurile cresc în toată lumea, iar problema tot mai presantă este capacitatea de aprovizionare cu energie.
Prețul de referință pe bursa europeană la gazele naturale a depășit 83 de euro/MWh, adică o creștere de peste două ori și jumătate în comparație cu anul trecut. Totodată, benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană.
Șefa statului a precizat că Guvernul urmează să pregătească planuri pentru diferite scenarii, astfel încât instituțiile să asigure capacitatea de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece.
„Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile”, a subliniat președinta.
Maia Sandu a dat asigurări că populația va fi ajutată și că compensațiile care vor fi alocate vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie.
Republica Moldova a mai instituit în acest an stare de urgență la 25 martie, pentru 60 de zile, după avarierea liniei electrice Vulcănești–Isaccea în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Starea de urgență a încetat la 25 aprilie, fiind înlocuită cu stare de alertă în sectorul energetic.
Parlamentul urmează să se întrunească marți după-amiază, 22 septembrie, în ședință extraordinară, pentru a vota instituirea stării de urgență.
CITIȚI ȘI:
