„Nu putem aduce mai multă apă”. Autoritățile trebuie să se pregătească pentru cele mai rele scenarii, afirmă ministrul Mediului
Republica Moldova nu mai poate negocia cu Ucraina un debit mai mare de apă pe Nistru, deoarece lacul de acumulare a ajuns să funcționeze ca un simplu canal de tranzit, fără rezervă reală, spune ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, nici Guvernul, nici primăriile nu pot aduce apă în Nistru. Singura soluție o reprezintă ploile de toamnă.
Declarațiile au fost făcute marți, 29 septembrie, după o ședință tehnică cu reprezentanții Primăriei Chișinău și SA „Apă-Canal”, pe fondul unor debite minime istorice care pun în pericol aprovizionarea cu apă a capitalei și a altor localități din țară.
„Noi vorbim astăzi de debite istorice mici. Respectiv, suntem deja sub media anuală, ceea ce este un lucru rău pentru ecosistem, însă în această situație complicată trebuie să avem priorități. Prioritatea numărul unu este continuarea funcționării robinetelor cu apă atât pentru cei care se alimentează din Nistru, cât și din Prut, pentru că trebuie să avem măsuri pentru toată lumea”, a declarat Gheorghe Hajder.
„Trebuie să ne pregătim pentru cele mai nefavorabile scenarii”
Soluțiile propuse la ședință pentru a evita criza de apă necesită analize tehnice suplimentare, a punctat oficialul.
„Astăzi, am discutat despre potențiale soluții. Vă dați seama că e nevoie și de calcule tehnologice, astfel încât să vedem care dintre ele pot fi aplicate într-un termen scurt și care vor fi cele mai eficiente. Avem nevoie de măsuri care să asigure stabilitatea pe termen scurt și mediu, deoarece tendința debitelor mici este clară și a fost anunțată de mult timp. Trebuie să ne pregătim pentru cele mai nefavorabile scenarii, astfel încât să fim securizați pe acest capitol”, a explicat ministrul Mediului.
Întrebat de reporterul Moldova 1 cum caracterizează colaborarea cu Primăria Chișinău pe acest subiect, ministrul a spus că a semnalat riscurile încă din luna iulie, dar măsurile luate atunci au fost, în opinia sa, insuficiente.
Potrivit oficialului, în perioada următoare, va avea loc o nouă ședință, la care municipalitatea s-a angajat să vină cu soluții adiționale.
„Eu am vorbit despre aceste riscuri încă din luna iulie. Au fost întreprinse anumite măsuri, în opinia mea insuficiente. Acum nu trebuie să căutăm vinovați, ci să ne concentrăm pe soluții, pentru că avem o prioritate comună - atât a Primăriei Chișinău, cât și a Guvernului - de a găsi rezolvări. În zilele următoare, vom avea încă o ședință, în cadrul căreia «Apă-Canal» și primăria municipiului s-au angajat să vină cu propuneri suplimentare, iar Guvernul va acorda tot suportul necesar pentru a interveni în această situație complicată”, a spus Hajder.
În contextul discuțiilor privind debitul de apă din Nistru, Gheorghe Hajder a precizat că marja de negociere cu Ucraina a fost epuizată. Situația este dictată de faptul că rezerva lacului de acumulare s-a consumat aproape în totalitate, iar lipsa apei afectează deja mai multe regiuni din Ucraina, unde furnizarea se face cu program.
„Noi am negociat tot ce am putut negocia. Până acum, am consumat din rezerva lacului de acumulare. Astăzi, ne aflăm în situația în care apa trece în tranzit prin acel lac și vine în Republica Moldova. Practic, ne putem imagina că acest lac nu mai există: ceea ce vine din Munții Carpați ajunge direct în Republica Moldova, o realitate pe care am văzut-o cu toții în ultimele zile”, a precizat ministrul.
Apă conform graficului la Chișinău?
Referitor la soluțiile disponibile în această criză, ministrul a punctat că există intervenții tehnice posibile, dar și limite obiective pe care nicio autoritate nu le poate depăși.
„Există lucruri pe care le putem face - măsuri și intervenții la stația de captare de pe Nistru - și există lucruri pe care nu le putem face. Nu putem aduce mai multă apă. Din păcate, niciun guvern din lume nu poate face asta. Astăzi, ne concentrăm pe ce ține de competența noastră, iar aici trebuie să cooperăm îndeaproape cu primăria pentru a găsi soluții”, a spus Hajder.
În ceea ce privește riscul ca locuitorii capitalei să ajungă în situația de a primi apă în anumite ore, ministrul a precizat că, printr-o consolidare rapidă a eforturilor, o parte dintre aceste pericole ar putea fi evitate.
„Sper că ne vom mișca rapid și că multe dintre riscuri nu se vor adeveri, iar noi vom asigura continuitatea serviciilor. Este important să ne facem treaba, iar dacă o vom face corect, cetățenii nu vor avea de suferit”, a mai spus ministrul Hajder.
Bălțiul, deocamdată în afara riscului de întrerupere a aprovizionării cu apă
Situația este tensionată și la Bălți, al doilea municipiu ca mărime din R. Moldova, unde, din 58 de sonde de adâncime, doar patru mai sunt funcționale - două pentru apă potabilă și două pentru apă tehnică.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a confirmat că este la curent cu această situație și a pus-o pe seama scăderii nivelului apei în Nistru în zona stației de captare de la Cosăuți. Oficialul a dat însă asigurări că, în prezent, nu există riscuri imediate pentru aprovizionarea municipiului.
„Trebuie să continuăm să captăm din Nistru. Chiar dacă nivelul a scăzut în zona stației de captare, aprovizionarea încă se menține, deci nu există riscuri imediate. Totuși, trebuie să monitorizăm în continuare, deoarece există un timp de propagare până când vom vedea efectele de amploare ale acestei diminuări. Este o situație fără precedent în Republica Moldova și nimeni nu știe cu certitudine cum vor funcționa stațiile în continuare”, a spus ministrul.
Referitor la stația de la Cosăuți, care aprovizionează Bălțiul și alte raioane, Hajder a precizat că nivelul apei a scăzut cu peste jumătate de metru de la declanșarea crizei, iar specialiștii efectuează zilnic măsurători pentru a identifica punctul critic.
„Avem o scădere de peste o jumătate de metru de la începutul acestei diminuări. Astăzi se fac măsurători fizice, ca să înțelegem exact unde se află punctul critic și câtă rezervă mai avem. Încă există rezerve, iar potrivit analizei specialiștilor, scăderea ar trebui să se oprească, având în vedere că nivelul începe să se stabilizeze la noile debite. Sperăm să se stabilizeze cât mai repede și să nu ajungem într-o zonă vulnerabilă la stația de la Cosăuți”, a afirmat ministrul Mediului.
Oficialul a avertizat, totodată, că problema depășește bazinul Nistrului: „Pe Prut avem aceeași situație, pe Dunăre - la fel. Nu vreau să privim lucrurile cu ușurință - sunt grave, sunt problematice la nivel regional, nu vorbim doar despre Nistru. Primăriile și operatorii gestionează aprovizionarea cu apă, acest lucru nu îl face Guvernul, așa cum nu îl face niciun stat din Europa, dar noi suntem gata să oferim sprijin, fără să pasăm vina asupra altcuiva”.
Amintim că stația de captare de la Vadul lui Vodă, construită în anii 1960–1970, nu a fost proiectată pentru niveluri atât de scăzute ale apei. Spre deosebire de stația de la Cosăuți (Soroca), care captează apa de la adâncime, cea din Chișinău captează din stratul de la suprafață, ceea ce o face extrem de vulnerabilă în condiții de debit redus.
Pentru a face față crizei, au fost deja întreprinse mai multe măsuri tehnice: din rezerva de stat, prin intermediul Agenției Rezerve Materiale, au fost eliberate cinci pompe suplimentare pentru SA „Apă-Canal Chișinău”, a fost construit un mic baraj în zona stației de captare pentru a menține nivelul apei la înălțimea necesară funcționării pompelor și au fost identificate soluții inginerești pentru ca utilajele să poată opera la debite reduse.
Nivelul apei în Nistru, Prut și mai multe râuri mici din Republica Moldova a scăzut semnificativ, iar pe sectorul Naslavcea-Camenca al Nistrului a fost emis Cod roșu. Debitul a ajuns, în unele sectoare, la doar 10-15% din valorile normale. Pe lângă situația critică a Nistrului, criza hidrologică severă afectează grav și râul Prut. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, nivelul lacului de acumulare Costești–Stânca a scăzut într-o lună cu 1.28 de metri.
Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a emis, pe 27 septembrie, avertizări hidrologice de Cod roșu, portocaliu și galben pentru mai multe sectoare ale râurilor din Republica Moldova.
Scurgerea apei pe Nistru, Prut și în majoritatea râurilor mici va fi redusă până pe 2 octombrie. Cetățenii și agenții economici sunt îndemnați să utilizeze rațional resursele de apă.
R. Moldova este sub stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic, începând cu 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile.
CITIȚI ȘI:
