Raioanele dispar de pe harta Republicii Moldova. Guvernul propune tranziția spre trei regiuni
Cele 32 de raioane din Republica Moldova vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia își menține statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi. Viziunea Guvernului privind reformarea administrației publice locale de nivelul doi a fost prezentată la 1 octombrie.
Primării mai puternice, mai puțină birocrație
Logica reformei a fost explicată de premierul Vasile Tofan prin patru obiective esențiale: mai puține regiuni, mai puține competențe la nivelul doi, mai puțini funcționari și mai puțină birocrație la nivelul doi și, în consecință, primării mai puternice.
„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, în primăriile lor, iar primarul și echipa acestuia știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii”, a subliniat primul-ministru.
Vasile Tofan a subliniat că unele servicii vor trece în responsabilitatea primăriilor, iar altele vor fi gestionate la nivel central. Același principiu se va aplica și în cazul bunurilor. Regiunea va interveni doar acolo unde va fi necesară implicarea mai multor primării pentru gestionarea unor proiecte de importanță regională.
„Să ajute primăriile din Soroca, Edineț sau Drochia să pregătească mai bine un proiect regional. Să ajute Hânceștiul, Orheiul, Strășeniul, Călărașul să atragă finanțare pentru un proiect regional mai complex. Să ajute Cahulul, Căușeniul, Leova, Cimișlia, Ștefan Vodă atunci când un proiect de apă, de drumuri, de deșeuri sau alt proiect infrastructural depășește hotarul unei singure localități”, a exemplificat premierul.
Șeful Guvernului a invocat și o logică financiară a reformei. El a precizat că, în 2025, bugetele celor 32 de raioane au fost de aproximativ 9 miliarde de lei, dintre care 77% s-au îndreptat către educație. După reformă, aceste resurse vor ajunge direct la instituțiile care vor prelua aceste funcții.
Cum vor fi organizate cele trei regiuni
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a explicat cum vor fi organizate cele trei regiuni:
- Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane, cu 514.000 de locuitori, potrivit Recensământului din 2024. Sediul va fi la Bălți. Municipiul Bălți nu va face parte din această regiune, ci va fi o unitate administrativ-teritorială separată;
- Regiunea Centru va îngloba 13 raioane, cu 670.000 de locuitori. Sediul administrativ va fi la Chișinău. La fel ca în cazul municipiului Bălți, municipiul Chișinău nu va face parte din regiunea Centru;
- Regiunea Sud va cuprinde șapte raioane, cu 280.000 de locuitori. Sediul administrativ va fi la Cahul.
Alexei Buzu a subliniat că mandatul restrâns pentru nivelul doi se va aplica doar regiunilor. Pentru municipiul Chișinău, municipiul Bălți, UTA Găgăuzia și viitorul municipiu Taraclia, competențele actuale legate de nivelul doi vor rămâne neschimbate.
„Ceea ce facem noi și ceea ce a solicitat prim-ministrul este că, indiferent de unde se află centrul administrativ, așa cum cetățeanul urmează să beneficieze de un serviciu, așa trebuie să fie. Vom schimba administratorii, vom schimba cine este responsabil, dar cetățeanul nu trebuie să simtă această schimbare. De aceea, muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive, casele de cultură – deci toate aceste servicii foarte importante pentru viața unei comunități – din administrarea raioanelor vor trece în administrarea primăriilor care sunt acum sedii ale raioanelor”, a specificat șeful Cancelariei de Stat.
Buletine cu consilieri regionali la scrutinul din 2027
Consiliile raionale nu vor mai exista odată cu alegerile locale de anul viitor. La scrutinul general din 2027, cetățenii vor alege consiliul local, primarul localității și candidații pentru consiliul regional. Ultimii vor putea fi aleși pe liste de partid și dintre candidații independenți. Procedura exactă va fi stabilită de Comisia Electorală Centrală.
„Regiunile pe care le propune Guvernul sunt în baza regiunilor de dezvoltare care au fost create odată cu Legea cu privire la dezvoltarea regională, aprobată în 2006. Deci, practic, de 20 de ani avem aceste relații de dezvoltare regională: proiecte mai mari, planuri de dezvoltare a teritoriului la nivelul acestor trei regiuni. Vom avea consilieri regionali, ei vor alege președintele regiunii, vom avea un aparat mic administrativ, pentru că acolo trebuie să avem echipe de specialiști care vor oferi acest sprijin de coordonare și planificare regională”, a specificat Buzu.
În ceea ce privește delegarea competențelor fiscale, premierul Vasile Tofan a declarat că aceasta nu face parte din reforma prezentată astăzi, însă Guvernul nu intenționează să colecteze taxe la nivelul doi.
„Consider important să continuăm eforturile de descentralizare fiscală. Este și o promisiune către primării și, da, consider că o mai mare parte din resurse trebuie să rămână local, doar că, înțelegeți, mai întâi trebuie să capacităm primăriile, să devină mai mari, să devină mai bine specializate și după aceasta să le dăm resursele”, a mai spus șeful Executivului.
292 de primării după alegerile din 2027
Amintim că, la finalul primei etape a reformei administrativ-teritoriale, autoritățile au anunțat că 561 de primării, sau 63%, au încheiat cu succes procesul de amalgamare voluntară până la 31 august. În septembrie, a fost inițiată faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități.
Obiectivul final stabilit de autorități vizează reducerea numărului total de primării de la 892, câte existau înainte de reformă, la 292 după alegerile locale din 2027, astfel încât niciuna să nu aibă mai puțin de 3.000 de locuitori.
Republica Moldova a mai trecut printr-o reorganizare administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90, în urma căreia cele 40 de raioane au fost transformate în 10 județe, cu un statut administrativ distinct. Experiența județelor a durat însă doar câțiva ani. În 2001, a fost adoptată o nouă lege, sistemul a fost desființat, iar Republica Moldova a revenit la organizarea în raioane.
CITIȚI ȘI:
