Undă verde de la Guvern: Mașini abandonate evacuate forțat, parcări cu plată și transport public obligatoriu în cartierele noi
Mașinile abandonate vor putea fi evacuate, parcările publice vor putea fi taxate, iar noile cartiere vor trebui să aibă acces la transportul public. Prevederile se regăsesc în proiectul Legii privind mobilitatea urbană durabilă, aprobat de Guvern pe 7 octombrie. Documentul obligă municipiile Chișinău și Bălți să elaboreze planuri de mobilitate urbană până în 2030, în timp ce pentru orașele mai mici inițiativa ar putea facilita accesul la fonduri de preaderare.
Proiectul stabilește reguli noi pentru modul în care orașele vor trebui să organizeze transportul, parcările și spațiul public.
Schimbările sunt necesare în condițiile creșterii rapide a numărului de automobile, afirmă vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În mai puțin de doi ani, parcul auto înregistrat în Republica Moldova a crescut de la aproximativ 1.2 milioane la peste 1.43 de milioane de vehicule.
Potrivit datelor din Registrul de stat al vehiculelor, în municipiul Chișinău erau înregistrate, în septembrie curent, peste 406 mii de unități.
„Proiectul oferă autorităților locale instrumente concrete pentru a răspunde acestor presiuni. Vor putea fi organizate parcări publice cu plată, vor putea fi instituite zone cu nivel scăzut de emisii poluante și va exista o procedură clară pentru evacuarea vehiculelor abandonate”, a declarat Vladimir Bolea, în ședința Guvernului.
Cum vor putea fi evacuate mașinile abandonate
Un vehicul lăsat în același loc timp de cel puțin șase luni și despre care există indicii că proprietarul a renunțat la el va putea fi clasificat drept vehicul abandonat.
Proprietarul va avea la dispoziție 15 zile de la primirea somației pentru a-și ridica mașina.
Dacă aceasta este ridicată și nu este revendicată în termen de 60 de zile, autoritatea locală va putea cere în instanță constatarea faptului că vehiculul este un bun abandonat, pentru a-l trece în proprietatea unității administrativ-teritoriale.
Premierul Vasile Tofan a spus că noul cadru legal ar trebui să permită municipiilor să rezolve problema mașinilor lăsate pe străzi.
„Lumea așteaptă acest proiect, mai ales lumea care stă în ambuteiaje. Avem cadrul legal pentru a putea fi construite parcări; contează ca autoritățile publice locale să preia inițiativa. În sfârșit, avem cadrul legal care va permite evacuarea mașinilor abandonate ce blochează traficul”, a declarat premierul.
Parcări cu plată și roata blocată dacă nu plătești
Parcările publice vor putea fi organizate ca servicii publice locale, iar tarifele și regulile de utilizare vor fi stabilite de consiliile locale.
Șoferii care nu vor achita parcarea sau vor încălca regulile stabilite de autorități vor putea fi sancționați.
În anumite situații, roata mașinii va putea fi blocată, iar dacă șoferul nu solicită deblocarea în termenul prevăzut de regulamentul local, vehiculul va putea fi evacuat.
Evacuarea nu va putea avea loc mai devreme de 72 de ore de la blocarea roții.
Costurile pentru deblocare, evacuare și depozitare vor fi suportate de proprietarul sau utilizatorul mașinii.
Banii colectați din parcările cu plată vor trebui folosiți cu prioritate pentru mobilitate: întreținerea și extinderea parcărilor, infrastructura rutieră locală, siguranța rutieră, transportul public și sistemele inteligente de transport.
Cartierele noi vor trebui conectate la transportul public
O altă schimbare importantă vizează modul în care vor fi dezvoltate orașele. Noile zone urbane vor trebui să fie conectate la rețeaua de transport public și să dispună de infrastructură dedicată pietonilor și bicicliștilor. Vicepremierul Vladimir Bolea spune că scopul este ca orașele să devină mai sigure și mai accesibile.
„Legea introduce principiul dezvoltării orientate spre transportul public. În practică, aceasta înseamnă că noile zone ale orașului ar trebui dezvoltate mai compact în jurul coridoarelor importante de transport public, cu acces facil pentru pietoni și bicicliști. Adică, începem să construim orașe prietenoase cu oamenii, mult mai sigure din punct de vedere al siguranței rutiere și al deplasărilor pentru pietoni și copii”, a explicat Vladimir Bolea.
Proiectul stabilește și standarde stricte pentru transportul public. În orașele mari, aproximativ 90% din zonele rezidențiale ar trebui să aibă acces pietonal la rețeaua de transport public.
Până la 1 decembrie 2030, ar urma să fie introduse benzi dedicate transportului public pe segmentele pe care acesta circulă cu o viteză medie mai mică de 15 kilometri pe oră.
Chișinăul și Bălțiul vor avea planuri obligatorii de mobilitate
Municipiile Chișinău și Bălți vor fi obligate să elaboreze Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă, documente care vor stabili măsuri concrete pentru transportul public, infrastructura pietonală și pentru bicicliști, parcări, siguranță rutieră și digitalizare. Alte orașe le pot elabora în mod voluntar.
Vladimir Bolea a explicat că aceste documente pot deveni importante și pentru accesarea fondurilor europene.
„Orașe precum Ungheni, Călărași - care vor avea 37.000 (de locuitori - n.r.), respectiv peste 42.000 - pentru ele vor fi fonduri de preaderare. (...) Și dacă tu nu ai la bază acest plan de mobilitate urbană durabilă, elaborat de către specialiști, nu vei fi eligibil pentru a aplica la aceste proiecte europene”, a spus ministrul.
În Chișinău și Bălți, planificarea transportului public va urmări ca stațiile să fie amplasate la cel mult 300 de metri de instituțiile de învățământ, cele medicale, de îngrijire a vârstnicilor și comunitare, iar cel puțin 60% din populație să se afle la mai puțin de 500 de metri de o linie de transport public, cu un interval de circulație de cel mult 20 de minute.
Tot până la sfârșitul anului 2030, Chișinăul și Bălțiul ar urma să implementeze sisteme inteligente de transport, incluzând managementul traficului, prioritizarea transportului public, informarea pasagerilor, planificarea călătoriilor, biletele electronice și gestionarea digitală a parcărilor.
Proiectul prevede și posibilitatea instituirii unor zone cu nivel scăzut de emisii, în care autoritățile locale vor putea stabili reguli speciale de acces, inclusiv în funcție de nivelul emisiilor automobilelor.
Măsurile prevăzute în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) vor putea fi finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și din programe ale Uniunii Europene. Elaborarea PMUD nu va genera cheltuieli suplimentare pentru autoritățile locale, acestea urmând să înlocuiască planurile de mobilitate prevăzute deja de legislația în domeniul urbanismului.
Totodată, costurile pentru organizarea parcărilor cu plată și procedurile de evacuare a vehiculelor vor putea fi acoperite din veniturile serviciilor respective.
Proiectul de lege face parte din măsurile prevăzute în Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și în Agenda de reforme aferentă Planului de Creștere pentru Republica Moldova 2025–2027, fiind urmărită apropierea modului de planificare și gestionare a mobilității urbane de standardele și practicile europene.
CITIȚI ȘI:
