Drone tot mai multe, buncăre amenajate tot mai puține: Doar 11% dintre adăposturile din R. Moldova sunt gata să salveze vieți
La aproape cinci ani de război la hotar, timp în care peste 90 de drone au survolat ilegal spațiul aerian național, iar unele au explodat pe teritoriul Republicii Moldova, capacitatea statului de a adăposti populația în caz de urgență rămâne o vulnerabilitate. Datele oficiale consultate de Teleradio-Moldova arată că starea adăposturilor de protecție civilă s-a degradat de la un an la altul, în timp ce responsabilitatea pentru întreținerea și pregătirea acestora este pasată de la o instituție la alta.
Incursiunile ilegale cu drone devin tot mai frecvente în țara noastră. În acest an, au fost înregistrate circa 50 de aparate de zbor care au ajuns neautorizat în R. Moldova – aproape dublu față de numărul total raportat de la declașnarea războiului din Ucraina și până la începutul anului 2026.
Dimineața zilei de 3 octombrie i-a îngrozit pe locuitorii din patru raioane. Atunci, șase aparate de zbor – trei rachete și trei drone – au zburat aproximativ în același interval de timp deasupra R. Moldova, iar cinci dintre acestea au căzut și au explodat pe teritoriul țării.
Fragmentele ale acestora au fost găsite în patru raioane - Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hâncești, iar în apropierea a două localități au fost provocate incendii de vegetație și pagube materiale.
Această situație alarmantă ne face să ne întrebăm: ce soluții au cetățenii Republicii Moldova pentru a se proteja în fața pericolului reprezentat de dronele și rachetele rusești?
„Noi nu suntem pregătiți pentru asemenea situații”
În orașul Ștefan Vodă, situat în apropierea frontierei cu Ucraina, infrastructura locală de protecție este insuficientă, recunoaște primarul Vladislav Cociu. Potrivit acestuia, în cazul unei situații de criză, singurul spațiu public din oraș care ar putea fi folosit pentru adăpostirea oamenilor este cel de la Școala de Arte.
„Noi suntem un raion amplasat în imediata apropiere a hotarului, unde este război de aproape cinci ani, și nu am avut niciun protocol despre cum să acționăm în caz de criză. Odată ce a fost declanșat războiul, noi am procedat bazându-ne doar pe experiența pe care am avut-o și pe bunul-simț. Suntem foarte slab pregătiți din punct de vedere al infrastructurii pe care o avem în gestiune - este vorba despre primărie, două grădinițe și foarte puține clădiri publice”, a declarat primarul, pentru Teleradio-Moldova.
Cociu spune că primăria nu are bani prevăzuți pentru adăposturi și că nimeni de la nivel central nu i-a dat instrucțiuni în toți acești ani.
„Noi, ca autoritate publică locală, în principiu nici nu avem bugetați bani pentru asemenea lucruri. În perioada acestor ani de război am așteptat să vină cineva să ne instruiască, să ne învețe, să ne spună cum să procedăm. Pentru că, în mare parte, conducerea autorităților locale nu este formată din militari - sunt oameni care vin din diferite domenii și nu știu cum să acționeze în situații de criză. Deci, este o problemă enormă”, ne-a spus Cociu.
Blocurile locative nu intră în responsabilitatea sa, subsolurile aparținând asociațiilor de locatari, motiv pentru care primăria nu poate interveni acolo, a adăugat primarul.
„Tot ce este legat de blocuri este privat, aparține cetățenilor. Noi nu putem interveni acolo cu diferite modificări de infrastructură sau la subsoluri. Aceasta este de competența oamenilor care trăiesc acolo”, a mai spus primarul.
În opinia sa, soluția ar fi construirea unor încăperi special amenajate, care să poată fi folosite în situații de urgență.
„Noi nu avem o structură care să dispună de subsoluri potrivite pentru a fi amenajate în acest scop. Noi trebuie să construim de la zero. În orice moment se poate întâmpla ceva, iar în jurul orașului Ștefan Vodă, chiar și în raion, avem deja cazuri de drone și rachete căzute, iar acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri”, a conchis primarul Vladislav Cociu.
„Dacă ar fi alocate fonduri pentru reparație și amenajare, lucrurile s-ar face”
Și primarul orașului Ocnița, Victor Artamaniuc, spune că majoritatea adăposturilor din localitate sunt într-o stare necorespunzătoare și precizează că, în aproape cinci ani de război, această problemă nu a fost pusă oficial în discuție.
„Nimeni nu a ridicat această chestiune. Ele sunt din secolul trecut, conservate... Dacă aparțin școlii sportive, școala sportivă să răspundă, dacă sunt în gestiunea Consiliului raional, Consiliul raional să răspundă. Eu nu m-am ocupat de această situație. Știu că acolo, în zona căii ferate, sunt asemenea buncăre, care sunt conservate”, a menționat alesul local.
Dacă problema va fi abordată la nivel guvernamental și vor fi alocate fonduri pentru reabilitarea adăposturilor, acestea ar putea fi aduse în stare de funcționare, spune Artamaniuc.
„Nu s-a pus problema ca la Guvern, la Comisia pentru Situații Excepționale, să se discute acest lucru împreună cu primarul, președintele de raion, comisarul de poliție și așa mai departe. Cred însă că, dacă la nivelul Executivului s-ar pune această problemă și ar fi alocate fonduri pentru reparație și amenajare, lucrurile s-ar face”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă locuitorii știu cum să acționeze în caz de atac cu drone sau rachete, Artamaniuc a menționat că au fost organizate activități de informare, indicând subsolurile blocurilor de locuit și beciurile drept principalele spații de adăpostire.
Primarul Chișinăului trimite întrebările despre adăposturi către Guvern
Întrebat de Moldova 1 despre starea adăposturilor de protecție civilă aflate în gestiunea municipiului Chișinău, primarul Ion Ceban a declarat că responsabilitatea ar reveni autorităților centrale.
„Această întrebare trebuie să o adresați direct Guvernului și Centrului de Management al Crizelor. Nu am auzit niciun răspuns de la Consiliul Național de Securitate, de la primele persoane în stat. Ei se plimbă peste hotare. Avem probleme de apă, avem probleme de gaz, avem probleme de drone, avem probleme de droguri, call-center, toată lumea se plimbă”, a răspuns Ion Ceban.
Adăposturile de protecție civilă nu ar intra în competența administrației municipale, ci a instituțiilor specializate în securitate și situații de urgență, ne-au transmis și responsabilii de la serviciul de presă al Primăriei Chișinău: „Primăria gestionează serviciile publice în oraș și asigură servicii de calitate. Primăria nu se ocupă de securitatea statului”.
IGSU: Cine are adăpostul, acela trebuie să-l întrețină
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) confirmă că responsabilitatea pentru întreținerea adăposturilor revine instituțiilor, autorităților sau agenților economici care le au în gestiune.
„Dacă sunt în jurisdicția lor, da. Sunt diferite întreprinderi și agenții care au astfel de adăposturi. Inclusiv autoritățile sunt responsabile pentru acestea. Autoritățile sau entitățile care le au în subordine trebuie să se îngrijească de faptul că aceste adăposturi sunt funcționale”, ne-a explicat ofițera de presă a IGSU, Liliana Pușcașu.
Cine verifică adăposturile și ce se întâmplă când sunt depistate probleme
Starea adăposturilor de protecție civilă este verificată de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST), stabilește Regulamentul privind exploatarea construcțiilor de protecție, adoptat de Guvern în 2023.
În timpul verificărilor sunt evaluate, printre altele, starea construcției, a intrărilor și ieșirilor de urgență, ușile metalice și mecanismele de închidere, instalațiile de filtroventilație, sistemele electrice și sanitare, alimentarea cu apă, canalizarea, sistemele de apărare împotriva incendiilor, temperatura și umiditatea, precum și documentația și inventarul.
În cazul în care sunt depistate neconformități, inspectorii întocmesc procese-verbale și stabilesc, împreună cu gestionarii spațiilor, un termen pentru înlăturarea neregulilor.
Acest termen poate ajunge până la 90 de zile, a precizat, pentru Teleradio-Moldova, șeful Direcției supraveghere tehnică și control în domeniul apărării împotriva incendiilor și protecției civile din cadrul INST, Alexei Lavrinenco. Pentru neîndeplinirea prescripțiilor, sunt prevăzute și sancțiuni contravenționale.
„Adăposturile de protecție civilă sunt bunul statului, iar pentru neîndeplinirea prescripțiilor și a proceselor-verbale pe care le emitem, sigur că sunt prevăzute sancțiuni în Codul contravențional. Este vorba despre normele care sancționează neîndeplinirea prescripțiilor organului de supraveghere de stat în domeniul protecției civile”, a menționat acesta.
Un adăpost de protecție civilă trebuie să fie dotat cu sisteme și echipamente care să permită menținerea în siguranță a persoanelor pe durata unei situații de criză.
Într-o astfel de încăpere trebuie să existe rezerve și infrastructură adecvată pentru asigurarea necesităților de bază - hrană, apă, canalizare, energie electrică etc., a adăugat funcționarul.
Totodată, Alexei Lavrinenco a precizat că instituția pe care o conduce verifică doar adăposturile de protecție civilă propriu-zise, nu și parcările subterane, subsolurile sau alte construcții care pot fi identificate pe harta digitală a adăposturilor a adăposturilor publicată de IGSU.
Capacitatea reală de adăpostire a populației - 83 de mii de persoane
Potrivit unei note informative privind activitatea IGSU pentru anul 2025, din cele 754 de adăposturi de protecție civilă de pe teritoriul Republicii Moldova, doar 83 sau 11% erau pregătite pentru adăpostirea populației în caz de situații excepționale. Față de anul 2017, numărul adăposturilor pregătite a scăzut cu 21.
Alte 267 de adăposturi sunt pregătite parțial - 35% din total, ceea ce reprezintă o scădere cu 67 față de 2017.
Totodată, 309 adăposturi sunt nepregătite, în creștere cu 60 față de perioada de referință, iar în cazul altor 95 starea acestora rămâne necunoscută.
În aceste condiții, capacitatea reală de adăpostire a populației, luând în calcul adăposturile pregătite și parțial pregătite, este de 83.084 de persoane.
Suplimentar, IGSU a identificat 610.709 construcții simple de protecție - subsoluri, beciuri și pasaje subterane, care pot fi adaptate în caz de urgență, acestea având o capacitate teoretică de circa 2.6 milioane de persoane.
De asemenea, există 19 mine adaptate pentru adăpostirea populației, cu o capacitate de 35.432 de persoane, situate în localități precum Chișinău, Criuleni, Orhei, Ialoveni, Soroca, Ocnița și Edineț.
Ce prevede legea
Regulile de întreținere a adăposturilor sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern din 13 decembrie 2023, semnată de prim-ministrul de atunci, Dorin Recean, prin care a fost aprobat Regulamentul privind exploatarea construcțiilor de protecție.
Documentul clasifică spațiile de protecție în trei categorii: adăposturi de protecție civilă, adăposturi simple și edificii de protecție civilă. Totodată, acesta stabilește obligația conducătorilor autorităților publice centrale și locale, precum și a agenților economici de a menține aceste construcții în stare permanentă de pregătire.
Regulamentul prevede, printre altele, verificarea periodică a instalațiilor de ventilare și a rezervelor de apă potabilă, interzicerea blocării căilor de evacuare sau a replanificării neautorizate a încăperilor, precum și termene clare - de 12, respectiv 24 de ore - în care adăposturile trebuie pregătite pentru utilizare, odată declarată o situație excepțională.
Potrivit actului normativ, finanțarea adăposturilor publice este asigurată din bugetul de stat sau din cele locale, în timp ce întreținerea spațiilor private revine agenților economici care le dețin.
De la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de peste 90 de rachete și drone, inclusiv aparate de zbor utilizate drept momeli.
Unele dintre ele s-au prăbușit pe teritoriul țării, provocând explozii și pagube materiale.
De asemenea, doi moldoveni au avut de suferit în atacuri cu drone.
Un angajat al Poliției de Frontieră a fost rănit de un proiectil căzut în apropierea punctului de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii ucrainene din 5 octombrie.
Proiectilul a ricoșat la impactul cu solul și a ajuns într-un autobuz de rută care staționa în apropierea barierei.
Un alt incident a avut loc în noaptea de 9 septembrie curent.
Atunci, doi ucraineni au fost uciși, iar alte trei persoane au fost rănite, printre care și un cetățean al R. Moldova, în urma unui atac cu drone asupra punctului de trecere a frontierei Starokazacie din Ucraina.
CITIȚI ȘI:
