Mai multă independență pentru procurorii specializați. Atribuțiile procurorului general ar putea fi limitate
Procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) ar putea obține dreptul de a contesta la Curtea de Apel anumite indicații și decizii ale procurorului general. Un proiect de lege care urmărește consolidarea independenței procesuale a procurorilor specializați a fost votat joi, 8 octombrie, în prima lectură, de Parlament. Inițiativa a provocat critici din partea opoziției, care a contestat atât graba cu care documentul a fost examinat, la doar o zi după înregistrare, cât și unele prevederi privind transferul dosarelor între organele de urmărire penală.
Autorul inițiativei, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Chiriac, a explicat că inițiativa face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, schimbările urmăresc să ofere o protecție mai mare procurorilor specializați, păstrând totodată controlul ierarhic în cadrul sistemului.
„Noi astăzi venim să consolidăm garanțiile independenței procesuale a procurorilor procuraturilor specializate și oferim o cale de atac pentru procurorii care au în gestiune dosarul pe care s-au dat indicații, pe care s-au anulat actele procesuale și le oferim procurorilor din procuraturile specializate un drept de a contesta aceste acte procesuale într-o instanță de judecată. Această instanță de judecată este Curtea de Apel”, a explicat Chiriac.
Stoianoglo: „Protejăm procurorul, dar îi putem lua dosarul”
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat al fracțiunii „Alternativa”, a contestat necesitatea unor reguli distincte pentru cele două instituții. El a amintit că, anterior, în Parlament fusese discutată inclusiv posibilitatea comasării acestora și a pus sub semnul întrebării schimbarea abordării autorităților.
„În acest proiect există o contradicție importantă: protejăm procurorul, dar îi putem lua dosarul. Proiectul introduce garanții suplimentare pentru procurorii din Procuratura Anticorupție și PCCOCS. Procurorul general trebuie să ceară opinia procurorilor-șefi înaintea anumitor intervenții, iar unele decizii pot fi contestate în Curtea de Apel. Sunt măsuri care pot proteja independența procurorilor. Dar de ce sunt necesare anume pentru aceste două procuraturi? De ce aceste garanții trebuie să fie diferite de cele ale procurorilor din alte procuraturi? Curios, nu? Autorul proiectului trebuie să explice această diferență. În caz contrar, se creează impresia că sunt lobate interesele anume ale acestor două structuri”, a declarat Stoianoglo.
O altă obiecție a fost legată de formulările utilizate pentru justificarea redistribuirii cauzelor penale. Deputatul a susținut că unele criterii, precum particularitățile dosarului sau echilibrarea volumului de muncă, ar putea permite interpretări prea largi.
„Dacă lăsăm norma așa, putem ajunge într-o situație absurdă: procurorul general nu intervine asupra procurorului, pentru că legea impune garanții, dar intervine asupra dosarului și îl mută. Formal, procurorul rămâne independent, dar practic fără dosar”, a afirmat fostul procuror general.
Acesta a anunțat că nu va vota inițiativa în forma prezentată.
Critici privind examinarea proiectului la o zi de la înregistrare
Procedura legislativă a constituit un alt subiect de dispută. Documentul a fost înregistrat pe 7 octombrie și inclus pe ordinea de zi a ședinței din ziua următoare, fără ca Parlamentul să fi primit, până la momentul dezbaterilor, opiniile tuturor instituțiilor interesate.
La rândul său, Ion Chicu, tot din fracțiunea „Alternativa”, a atras atenția că votul în prima lectură reprezintă acceptarea conceptului unei inițiative legislative. În acest context, parlamentarul a întrebat dacă există un termen concret, asumat în relația cu Uniunea Europeană, care să justifice ritmul examinării.
„Noi acum nu avem avize absolut de la nimeni. Dacă instituțiile vizate vin cu avize negative contrar conceptului, ce să votăm noi în lectura a doua? Domnule autor, care-i urgența? Ca să înțelegem, poate într-adevăr ceva arde acolo și acum trebuie urgent de făcut, dar ne-ați spus că legea intră în vigoare o parte în aprilie, o parte peste o lună”, a declarat Chicu.
Igor Chiriac a respins acuzațiile privind nerespectarea procedurilor. Acesta a precizat că documentul nu presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, iar opiniile autorităților urmează să fie analizate înaintea votului final.
„Nu am spus despre o anumită dată, este un drept al deputatului de a înainta proiecte de lege, de modificări ale legislației. De acest drept am uzat atunci când am înregistrat acest proiect de lege. Proiectul de lege nu implică cheltuieli financiare, din acest considerent el poate fi examinat de principiu astăzi în prima lectură, de solicitat avizele între prima și a doua lectură și de dezbătut împreună cu toată lumea”, a explicat autorul inițiativei.
Și deputatul neafiliat Vasile Tarlev a cerut mai mult timp pentru examinarea documentului. Deși a apreciat unele dintre modificările propuse, acesta a considerat necesară obținerea avizelor și discutarea eventualelor amendamente înainte de aprobarea conceptului legislativ.
„Opinia mea, această inițiativă merită atenție, sunt și niște lucruri pozitive în ea, nu-i tot negativ. Totodată, clar că avem îngrijorări, ne-ați răspuns de fapt la această întrebare, că până la acest moment noi nu avem niciun aviz din partea nici a Guvernului, nici a Direcției juridice a Parlamentului și altor instituții. Puțin îi problemă”, a declarat Tarlev.
În cadrul sesiunii de întrebări, deputatul socialist Pavel Voicu a ridicat problema raporturilor dintre conducerea Procuraturii Generale și procuraturile specializate. Acesta a solicitat clarificări privind situațiile în care conducătorii instituțiilor ar avea poziții diferite asupra necesității transferării unei anchete.
„Nu cumva prin prezentul proiect punem într-o poziție vulnerabilă procurorul general? În cazul când aceștia doi nu sunt de acord, iar procurorul general poate să primească această decizie și din diferite motive și atunci procurorul-șef va putea veni cu justificări, dar în alte cazuri poate și cu acuzații față de procurorul general”, a întrebat Voicu.
Igor Chiriac a precizat că noua procedură nu oferă conducătorilor procuraturilor specializate drept de veto. Rolul consultării este de a documenta pozițiile instituțiilor implicate, astfel încât motivele unei intervenții să poată fi cunoscute și verificate ulterior.
„Procurorul general solicită opinia procurorilor-șefi ai procuraturilor specializate, această opinie urmează a fi prezentată în formă scrisă, ea se va anexa la dosar, dar Procurorul General urmează să ia în calcul aceste opinii, dar în continuare rămâne independent în adoptarea deciziilor”, a explicat deputatul PAS.
Noi restricții pentru procurorul general și garanții suplimentare pentru procurorii specializați
Proiectul prevede completarea Codului de procedură penală cu noi garanții pentru procurorii din Procuratura Anticorupție și PCCOCS. Aceștia vor putea sesiza Curtea de Apel atunci când consideră nelegale anumite indicații ale procurorului general sau anularea unor acte procesuale.
Contestațiile vor fi examinate de un complet format din trei judecători, în termen de trei zile lucrătoare. Depunerea plângerii nu va suspenda automat aplicarea măsurii contestate.
În privința redistribuirii cauzelor, documentul stabilește că procurorul general va putea transmite un dosar aflat în competența unei procuraturi specializate către un alt organ de urmărire penală numai în condiții determinate, precum necesitatea asigurării celerității anchetei, echilibrarea volumului de lucru sau existența unor împrejurări care împiedică desfășurarea eficientă a investigației.
Potrivit documentului, decizia va trebui motivată și va putea fi contestată. De asemenea, conflictele de competență dintre procuraturile specializate vor fi soluționate printr-o ordonanță motivată, după consultarea conducătorilor acestora.
O altă prevedere vizează activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Ministrul Justiției nu va mai participa la adoptarea hotărârilor privind selecția și cariera procurorilor, cu excepția chestiunilor ce țin de evaluarea externă a acestora. Interdicția de participare la examinarea cauzelor disciplinare va fi menținută.
Potrivit autorului, modificările Codului de procedură penală ar urma să intre în vigoare la 30 aprilie 2027, iar cele referitoare la participarea ministrului Justiției - la o lună de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Inițiativa a fost susținută de Comisia juridică, numiri și imunități și urmează să fie examinată de Parlament în lectura a doua, după colectarea avizelor și analizarea propunerilor instituțiilor interesate.
CITIȚI ȘI:
