R. Moldova accelerează tranziția verde: „Țările care utilizează mai eficient resursele o duc mai bine”
Republica Moldova face pași siguri în tranziția de la un model economic liniar la unul circular, înregistrând progrese concrete în alinierea la standardele europene de mediu. Printre principalele realizări se numără introducerea educației ecologice în peste 300 de școli, sprijinirea afacerilor verzi din agricultură și pregătirea noului Sistem de Depozit pentru Ambalaje, care va fi lansat în 2027.
Rezultatele au fost prezentate joi, 22 octombrie, în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței naționale dedicate economiei circulare în Republica Moldova.
Gabriela Capcelea, șefa Secției politici în domeniul economiei circulare și instrumente economice din cadrul Ministerului Mediului, a trecut în revistă principalele realizări în tranziția la modelul circular, bazate pe prevenirea deșeurilor, reutilizarea resurselor și valorificarea materialelor.
Printre acestea, au fost menționate cartografierea deșeurilor industriale, aprobarea taxonomiei pentru finanțare durabilă și actualizarea Legii privind protecția mediului înconjurător.
Noua Lege privind plățile și taxele de mediu, aflată în proces de elaborare, prevede revizuirea taxelor existente și introducerea unor instrumente noi pentru prevenirea poluării și raționalizarea consumului de resurse.
Prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA), întreprinderile mici și mijlocii au primit sprijin financiar și tehnic pentru investiții în ecologizarea afacerilor, gestionarea durabilă a apei, energie regenerabilă și adaptare la schimbările climatice.
Pe filiera educației ecologice, a fost introdusă disciplina opțională „Educație ecologică”, în 308 școli. Totodată, în cadrul proiectului Erasmus+, se lucrează la modernizarea curriculei universitare și la dezvoltarea cursului digital „Economie circulară și practici sustenabile în industria textilelor și a îmbrăcămintei”.
„În perioada următoare, accentul va fi pus pe stimularea investițiilor verzi, susținerea întreprinderilor pentru adoptarea tehnologiilor ecologice, utilizarea eficientă a resurselor, precum și prevenirea generării deșeurilor, reutilizarea și reciclarea acestora”, a declarat Gabriela Capcelea.
Alinierea la acquis-ul comunitar
Ministerul Mediului a promovat, în 2026, modificarea Legii privind deșeurile, urmărind consolidarea mecanismului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) și alinierea la alte directive și regulamente europene.
O direcție importantă este introducerea REP pentru produsele textile, măsură relevantă în contextul noilor cerințe europene pentru colectarea separată, reutilizarea și reciclarea deșeurilor textile.
De asemenea, Guvernul transpune în legislația națională normele europene privind produsele din plastic de unică folosință, Regulamentul privind bateriile și Regulamentul privind ambalajele.
„În anul 2025, a fost aprobat cadrul normativ care îi reglementează funcționalitatea, în 2026, a fost desemnat administratorul sistemului, iar în 2027 urmează să fie operaționalizat. Sistemul va permite returnarea ambalajelor din plastic, sticlă și metal, contribuind la consolidarea colectării separate, reducerea deșeurilor abandonate și recuperarea materialelor de valoare reintroduse în circuitul economic”, a precizat Gabriela Capcelea.
Reutilizarea apei în agricultură și industrie
Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului, a atras atenția asupra presiunii tot mai mari pe care schimbările climatice o exercită asupra resurselor de apă din Republica Moldova, subliniind necesitatea aplicării principiilor economiei circulare și în acest sector.
Oficialul a explicat că seceta și debitele scăzute pe arterele fluviale impun o schimbare radicală de abordare, fiind necesare investiții masive în tehnologiile de tratare pentru a permite reutilizarea apei în agricultură, industrie și pentru spațiile verzi.
„Înțelegem foarte bine presiunea schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și, desigur, trebuie să privim la acestea și prin prisma circularității. În următoarea perioadă va trebui să investim mai mult în reutilizarea apelor uzate – în irigare sau în anumite procese industriale, atunci când parametrii de calitate, după tratare, vor corespunde rigorilor normative”, a relevat Grigore Stratulat.
Fără investiții și fără o schimbare a modului de a gândi, nu se va putea avansa, a menționat oficialul.
„Trebuie să regândim modalitatea în care proiectăm locuințele, spațiile rezidențiale. Totodată, când vorbim despre stațiile de tratare, trebuie să ne gândim și la instalații pentru producerea de biogaz din nămoluri”, a concluzionat secretarul de stat.
Educația, pe primul loc
Deyana Kostadinova, reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, a subliniat că reușita tranziției către o economie circulară depinde nu doar de infrastructură și tehnologii, ci și de modul în care este educată tânăra generație.
„Copiii de astăzi sunt antreprenorii și decidenții de mâine, iar modul în care îi educăm acum va influența succesul tranziției către o economie circulară. Tranziția nu este doar o provocare de infrastructură, ci și una de capital uman”, a punctat Kostadinova.
Pentru ca schimbările de comportament să devină o realitate de durată, UNICEF pledează pentru îmbinarea teoriei cu practica în școli și conectarea investițiilor din sectorul privat cu prioritățile din educație.
„Copiii pot învăța despre consumul responsabil din manuale, dar este mult mai eficient dacă învață din practică. Educația și infrastructura trebuie să avanseze împreună”, a subliniat reprezentanta UNICEF.
Economia circulară, o reacție la crizele globale
Ville Majamaa, lider de echipă pentru Republica Moldova în cadrul Direcției Generale pentru Vecinătate și Negocieri privind Extinderea a Comisiei Europene, a subliniat că tranziția la o economie circulară nu reprezintă un lux sau o simplă politică de mediu, ci o strategie pragmatică pentru asigurarea rezilienței economice și a securității în fața incertitudinilor globale.
Oficialul european a explicat că eficientizarea utilizării resurselor protejează statul și companiile de șocurile de pe piețele internaționale.
„În întreaga Europă învățăm o lecție simplă și, poate, dureroasă: țările și companiile care utilizează mai eficient resursele o duc mai bine și sunt mai puțin expuse la șocuri. Astăzi, lanțurile de aprovizionare sunt supuse unor presiuni mai mari decât în trecut, materiile prime sunt mai scumpe, iar piețele globale sunt mai puțin previzibile”, a punctat Ville Majamaa.
Reprezentantul Comisiei Europene a adăugat că integrarea europeană vine la pachet cu rigori și oportunități economice, subliniind că Republica Moldova înregistrează progrese vizibile în acest parcurs.
R. Moldova, încă dependentă de depozitarea deșeurilor
Daniel Montalvo, șeful unității Economie circulară și industrie curată, la Agenția Europeană de Mediu, a menționat că Europa are o medie de utilizare circulară a materialelor de 12.2%. Țările de Jos înregistrează cel mai înalt scor – 32.7%, în timp ce România bifează cel mai mic scor – 1.3%, o valoare foarte apropiată de cea a R. Moldova.
Vorbind despre reciclarea deșeurilor municipale, Daniel Montalvo a evidențiat, de asemenea, decalaje mari. Germania înregistrează o valoare de aproape 70%. Media Uniunii Europene este de 44–45%, în timp ce Republica Moldova se află la nivelul de 5%.
Eliminarea depozitării deșeurilor la rampă este un alt obiectiv al Uniunii Europene. În prezent, se observă o dependență crescută de depozitare, de aproximativ 70%. Unele țări au un nivel scăzut de depozitare, cum ar fi Belgia. În schimb, alte țări depind masiv de depozite. De exemplu, Grecia, cu o rată de 81%. Republica Moldova înregistrează, de asemenea, o valoare ridicată, susține Montalvo.
Ediția a IV-a a Conferinței naționale „Economia circulară în Republica Moldova: reziliență prin circularitate” este organizată de Centrul de Instruire și Consultanță E-Circula și se desfășoară în perioada 22–24 octombrie.
CITIȚI ȘI:
