O bază militară americană permanentă în Polonia ar putea costa 15 miliarde de zloți. Patru orașe sunt luate în calcul
Construirea unei baze militare americane permanente în Polonia ar putea costa aproximativ 15 miliarde de zloți. Sunt analizate patru posibile locuri de dislocare, toate situate la vest de râul Vistula, iar decizia finală a Casei Albe este așteptată în decembrie. „Noi suntem pregătiți”, a declarat vicepremierul și ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.
Într-un interviu acordat publicației WNP, în cadrul întâlnirii EEC Members, oficialul a vorbit și despre transferul producției de armament în Polonia, investițiile în drone și inteligență artificială, precum și despre exporturile industriei poloneze de apărare.
Bază americană permanentă în Polonia. Decizia este așteptată în decembrie
Polonia încearcă să obțină o consolidare pe termen lung a prezenței trupelor americane pe teritoriul său. Decizia finală ar urma să fie luată în următoarele săptămâni, după încheierea evaluării privind dislocarea forțelor SUA în Europa.
„Sunt două decizii pe care le așteptăm. În opinia mea, ambele sunt importante”, a declarat Władysław Kosiniak-Kamysz, vicepremierul și ministrul Apărării, într-un interviu acordat publicației WNP în cadrul întâlnirii EEC Members.
Prima decizie vizează prezența permanentă a militarilor americani în Polonia. Cea de-a doua se referă la transferul în Europa al capacităților de producție și mentenanță pentru armament, inclusiv pentru rachetele destinate sistemelor Patriot.
Potrivit ministrului, documentele care stabilesc direcțiile de dislocare a trupelor americane urmează să ajungă la Pentagon în noiembrie, în timp ce decizia finală a Casei Albe este așteptată în decembrie.
„Noi suntem pregătiți. Avem locațiile pregătite, suntem gata să construim infrastructura și să asigurăm finanțarea”, a dat asigurări șeful Ministerului polonez al Apărării.
În opinia sa, o bază permanentă ar consolida nu doar securitatea Poloniei, ci și rolul acesteia pe flancul estic al NATO. Armata poloneză ar putea contribui într-o măsură mai mare la securitatea regiunii, de la statele baltice până la România.
Patru locații posibile și o investiție de 15 miliarde de zloți
Kosiniak-Kamysz a oferit și detalii despre amploarea proiectului planificat.
„Va fi o investiție de ordinul zecilor de miliarde, mai exact, de aproximativ 15 miliarde de zloți”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, baza americană ar necesita construirea unei infrastructuri care să depășească cu mult facilitățile strict militare. În condițiile în care baza ar găzdui aproximativ 5.000 de militari, împreună cu familiile acestora și personalul auxiliar, ar putea fi necesară crearea unei infrastructuri pentru circa 25.000 de persoane.
Aceasta ar presupune construirea de locuințe, școli și facilități pentru servicii, activități sportive și viață socială.
„Este vorba despre construirea unui orășel nou”, a subliniat ministrul.
Oficialul a indicat patru orașe luate în calcul pentru viitoarea investiție: Wrocław, Poznań, Bydgoszcz și Szczecin. Toate sunt situate la vest de râul Vistula, o condiție care, potrivit ministrului, corespunde așteptărilor părții americane.
La Poznań funcționează comandamentul înaintat al Corpului V al armatei SUA. La Wrocław este dezvoltată infrastructura aeroportuară, Bydgoszcz reprezintă un important centru NATO, iar Szczecin găzduiește sediul Corpului Multinațional Nord-Est.
Kosiniak-Kamysz a susținut că proiectul trebuie evaluat nu doar din perspectiva cheltuielilor pentru apărare, ci și prin prisma beneficiilor economice generate de construcția și funcționarea ulterioară a bazei.
Deocamdată, nu a fost luată o decizie definitivă nici în privința construirii bazei, nici în ceea ce privește alegerea locației.
Polonia vrea să participe la programul de partajare nucleară și discută cu Franța
Consolidarea cooperării militare cu Statele Unite nu se limitează la prezența permanentă a militarilor americani în Polonia. Varșovia urmărește și participarea la programul nuclear sharing, care permite unor state membre NATO să participe la sistemul de descurajare nucleară prin utilizarea armelor nucleare americane, în cadrul mecanismelor alianței.
În paralel, Polonia dorește să dezvolte cooperarea cu Franța, care propune partenerilor europeni o implicare mai mare în propriul sistem de descurajare nucleară.
„Participarea la programul american de partajare nucleară nu exclude dezvoltarea relațiilor europene cu francezii”, a subliniat Kosiniak-Kamysz.
Ministrul a precizat că Polonia intenționează să-și sporească treptat implicarea în descurajarea nucleară. El nu a indicat însă un calendar pentru luarea unor decizii concrete, menționând că acestea necesită consultări și acorduri cu aliații.
Drone, sisteme antidrone și inteligență artificială. Polonia își schimbă prioritățile în domeniul apărării
Războiul din Ucraina a demonstrat cât de rapid se schimbă tehnologiile utilizate pe front. Dronele, sistemele autonome și armele de precizie devin tot mai importante, în timp ce realizarea marilor contracte de armament durează adesea ani întregi. Astfel, există riscul ca echipamentele comandate astăzi să necesite modernizări chiar în momentul livrării.
Władysław Kosiniak-Kamysz a susținut însă că modernizarea armatei nu trebuie redusă la o alegere între tancuri și drone. Polonia trebuie să dezvolte ambele tipuri de capabilități militare.
Printre principalele direcții pentru noile investiții, ministrul a enumerat dronele și sistemele antidrone, inteligența artificială și armele de precizie cu rază lungă de acțiune, dar cu costuri reduse.
Șeful Ministerului Apărării a declarat că bugetul destinat dronelor a crescut de la 100 de milioane de zloți în 2023 la 26 de miliarde de zloți în 2026.
De asemenea, oficialul a anunțat noi măsuri pentru utilizarea inteligenței artificiale în armată.
„În curând va fi luată o decizie importantă: alegerea software-ului pentru întregul sistem de inteligență artificială”, a afirmat acesta.
Ministrul a amintit și de înființarea Centrului pentru Implementarea Inteligenței Artificiale și a Centrului pentru Sisteme Autonome, precum și de investițiile în sistemul antidrone SAN.
O problemă importantă rămâne costul interceptării mijloacelor aeriene de atac ieftine. O dronă care costă câteva mii sau zeci de mii de dolari poate necesita utilizarea unei rachete defensive mult mai scumpe.
Din acest motiv, una dintre prioritățile Ministerului Apărării va fi dezvoltarea unor metode eficiente, dar considerabil mai ieftine, de detectare și neutralizare a amenințărilor.
Programul SAFE ar urma să stimuleze industria poloneză de apărare. Varșovia mizează și pe exporturi
Modernizarea armatei presupune și comenzi importante pentru industria națională. Polonia are la dispoziție aproape 44 de miliarde de euro prin programul european SAFE.
Potrivit informațiilor prezentate de WNP, secretara de stat în Ministerul Apărării, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, a declarat că, spre sfârșitul lunii octombrie, guvernul intenționează să solicite plata unei noi tranșe, în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro.
Kosiniak-Kamysz a subliniat că finanțarea prin SAFE ar urma să sprijine întreprinderile poloneze până în 2030. Potrivit ministrului, peste 90% din valoarea comenzilor plasate până acum, estimată la aproximativ 120 de miliarde de zloți, a revenit companiilor poloneze.
Ministrul a arătat că beneficiile pentru industria națională de apărare ar putea depăși fondurile alocate direct Poloniei. Achizițiile comune la nivel european deschid noi oportunități pentru exporturile de armament.
Printre exemplele menționate se numără sistemele antiaeriene Piorun, sistemul de minare la distanță Baobab și sistemul antidrone SAN, care suscită interesul unui număr tot mai mare de state.
În opinia șefului Ministerului Apărării, companiile poloneze nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe furnizarea de echipamente pentru propria armată.
„Aș dori să vă cer tuturor să vă implicați pe deplin. Nu doar în producția pentru Armata Poloneză, ci și în producția destinată exportului”, a făcut apel ministrul la oamenii de afaceri prezenți la întâlnirea EEC Members.
Władysław Kosiniak-Kamysz a remarcat că firmele private din sectorul apărării au valorificat până acum mai eficient potențialul de export decât Grupul Polonez de Armament (PGZ).
El a criticat politica anterioară a grupului, afirmând că, timp de mai mulți ani, au lipsit structurile adecvate responsabile de vânzările pe piețele externe. Totuși, ministrul a precizat că situația a început să se schimbe sub conducerea actuală.
Un alt obiectiv important este consolidarea cooperării dintre companiile de stat și cele private, inclusiv prin parteneriate cu firme străine.
Polonia vrea să producă armament pe plan intern și să reducă dependența de livrările din SUA
Creșterea cheltuielilor pentru înarmare nu rezolvă automat problema disponibilității echipamentelor militare. Statele Unite au propriile necesități de apărare, iar conflictele din alte regiuni ale lumii pot influența ritmul livrărilor aferente contractelor externe.
Kosiniak-Kamysz a recunoscut că, în situații de necesitate, fiecare stat își va asigura cu prioritate nevoile propriei armate.
„Armata Poloneză va fi întotdeauna pe primul loc”, a declarat ministrul, precizând că același principiu trebuie să stea la baza politicii poloneze de înzestrare militară.
În opinia sa, răspunsul la dificultățile de aprovizionare constă în reconstruirea capacităților europene de producție și transferul în Europa al tehnologiilor, serviciilor de mentenanță și producției de echipamente utilizate de armatele NATO.
Ministrul a amintit că subfinanțarea îndelungată a industriei europene de apărare a dus la pierderea unor verigi din lanțurile de aprovizionare și la reducerea capacităților de producție, inclusiv pentru tipuri de bază de muniție.
Prin urmare, Polonia urmărește nu doar achiziționarea de armament american, ci și obținerea posibilității de a produce și întreține aceste echipamente pe propriul teritoriu.
Șeful Ministerului Apărării a oferit și un exemplu concret de cooperare industrială cu Coreea de Sud.
Potrivit acestuia, pe 4 noiembrie, Grupul WB și un partener sud-coreean vor începe dezvoltarea capacităților de producție în Polonia a rachetelor destinate lansatoarelor Homar-K, versiunea poloneză a sistemului sud-coreean K239 Chunmoo.
Ministrul a afirmat că, în viitor, această producție ar putea acoperi nu doar necesitățile armatei poloneze, ci și pe cele ale altor state europene care utilizează acest tip de armament.
Dezvoltarea capacităților naționale de producție, de la muniție și rachete până la drone, sisteme autonome și tehnologii de recunoaștere, ar urma să reducă dependența Poloniei de furnizorii străini.
„Cu cât avem mai multă independență poloneză, cu atât mai bine. Cu cât avem mai multă independență europeană, cu atât mai bine pentru Polonia”, a conchis ministrul Apărării.
CITIȚI ȘI:
