Nivelul Nistrului a crescut după ploile din Ucraina. Ministrul Mediului acuză folosirea crizei apei în scopuri politice
Situația privind nivelul apei în Nistru s-a îmbunătățit considerabil în ultima săptămână, în urma ploilor înregistrate în Republica Moldova și Ucraina. În prezent, debitul deversărilor a ajuns la 60 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă la începutul săptămânii. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că evoluția confirmă faptul că scăderea nivelului apei a fost provocată de condițiile meteorologice și îi acuză pe mai mulți politicieni că au folosit situația pentru a-și face imagine.
Creșterea nivelului apei a început pe 18 octombrie și este vizibilă în special în nordul Republicii Moldova. Evoluția se datorează ploilor din ultimele zile, în special celor din vestul Ucrainei, de unde provine cea mai mare parte a apei care alimentează Nistrul. Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, sâmbătă, 24 octombrie, ministrul Mediului a explicat că situația rămâne dependentă de precipitațiile din bazinul superior al fluviului.
Îmbunătățirea situației a fost însoțită de noi critici la adresa politicienilor care, în ultimele săptămâni, au atras atenția asupra scăderii nivelului apei și au cerut explicații autorităților. Ministrul i-a acuzat că au prezentat public doar evoluțiile negative, fără să informeze cetățenii și despre schimbările din ultimele zile.
„Acum întrebarea mea este către cei care și-au făcut PR politic pe seama acestei probleme sensibile. Unde sunteți? Costiuc, Ceban, unde ați dispărut? Atunci când a scăzut apa pe Nistru, toți erați la nord de două ori pe zi și arătați cât de grav este și ați învinuit pe toată lumea: guvernarea, autoritățile de la Kiev, pe oricine”, a declarat Hajder.
Oficialul a criticat și faptul că politicienii care anterior au mers pe malul Nistrului pentru a prezenta situația nu au revenit cu informații despre creșterea debitului. În opinia sa, problemele legate de alimentarea cu apă trebuie discutate responsabil, indiferent de evoluția situației.
Amintim că, în ultimele săptămâni, scăderea nivelului Nistrului a provocat mai multe dispute între reprezentanții opoziției, administrația capitalei și autoritățile centrale.
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a susținut că Ucraina ar fi redus intenționat debitul fluviului. Acesta a afirmat că autoritățile de la Kiev ar fi închis, pe 25 septembrie, porțile hidrocentralei Novodnistrovsk fără să informeze Chișinăul. Declarațiile au fost analizate de portalul Stopfals.md, care, în baza explicațiilor unor experți, a arătat că principala cauză a reducerii debitului a fost seceta hidrologică severă și epuizarea rezervelor de apă din lacul de acumulare.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor pentru alimentarea Chișinăului cu apă. Pe 12 octombrie, acesta a acuzat autoritățile centrale că au redus deversările din lacul Dubăsari fără o coordonare corespunzătoare cu municipalitatea. Edilul a anunțat atunci activarea pompelor de avarie de la stația de captare din Vadul lui Vodă și a susținut că debitul ar fi coborât sub nivelul necesar funcționării în siguranță a instalațiilor. Ministerul Mediului a respins acuzațiile, explicând că reducerea temporară a deversărilor urmărea conservarea rezervelor de apă.
Subiectul a ajuns și în Parlament. Pe 2 octombrie, deputata Blocului „Alternativa”, Olga Ursu, a cerut audierea ministrului Mediului, pentru ca acesta să prezinte situația aprovizionării cu apă și măsurile întreprinse de autorități. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Problemele legate de nivelul scăzut al Nistrului s-au accentuat în septembrie, pe fondul secetei și al precipitațiilor insuficiente din Ucraina. În primele 20 de zile ale lunii, în lacul de acumulare Novodnistrovsk intrau, în medie, doar 23 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce deversările ajungeau la 60 de metri cubi pe secundă. Diferența a dus la reducerea rezervelor de apă cu aproximativ 63 de milioane de metri cubi. Spre sfârșitul lunii, nivelul lacului a coborât sub pragul critic de 111 metri, iar autoritățile au avertizat că situația s-ar putea agrava.
În octombrie, debitul Nistrului a continuat să scadă, iar autoritățile au fost nevoite să ia măsuri pentru a menține alimentarea cu apă a populației. Pe 13 octombrie, deversările de la Hidrocentrala Dubăsari au fost reduse de la 42 la 32 de metri cubi pe secundă, pentru a conserva rezervele de apă. Câteva zile mai târziu, stația de captare de la Vadul lui Vodă, care alimentează Chișinăul, a ajuns aproape de limita de funcționare, fiind necesară utilizarea unor pompe suplimentare.
Situația a început să se îmbunătățească după ploile din 18 octombrie. Deversările din Ucraina, care ajunseseră la aproximativ 30 de metri cubi pe secundă, au crescut treptat la 40, apoi la 55 și, începând cu 22 octombrie, la 60 de metri cubi pe secundă. Creșterea s-a resimțit mai întâi în nordul Republicii Moldova, în timp ce volumele suplimentare de apă erau așteptate să ajungă în zona lacului Dubăsari pe 23–24 octombrie.
Amintim că Republica Moldova se află în stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic din 26 septembrie, pentru o perioadă de 60 de zile.
CITIȚI ȘI:
