Din bucăți de lemn, personaje de poveste. Povestea unui meșter popular din Cojușna
Meșterul popular Andrei Madan din satul Cojușna, raionul Strășeni dă viață unor bucăți de lemn aparent obișnuite, pe care le transformă în personaje din povești, animale, păsări și figuri inspirate din istoria și cultura națională. Talentul l-a moștenit de la bunicul său, iar sculptura a rămas pasiunea sa de suflet, practicată inclusiv în timpul pauzelor dintre cursele de camion prin Europa.
Andrei Madan spune că dragostea pentru lemn a început încă din copilărie, când își ajuta bunicul în atelier.
„Bunelul meu făcea lemnărie și-mi plăcea tare să mă duc să-l ajut. Și de atunci mi-a plăcut lemnul, mirosul lemnului, când îl arde, făcea butoaie, roți de căruță”, povestește meșterul.
Pentru Andrei Madan, fiecare bucată de lemn poate deveni o operă de artă, dacă este privită cu atenție. Unele dintre lucrările sale au pornit de la buturugi sau rădăcini rămase după tăierea copacilor.
„M-am uitat la ei așa – mi-a ieșit un vultur, un hultan. Pe urmă veverița și când am scos rădăcina ca să nu rămână în pământ acolo, am văzut că ceva iese din rădăcină, parcă se înșiră mai mult. Și am făcut caracatița din rădăcina nucului”, spune sculptorul.
Lucrările sunt realizate cu ajutorul unor instrumente simple, dar care necesită multă precizie și îndemânare. Meșterul folosește dălți din fier oțelit, cuțite și instrumente de diferite forme, fiecare având un rol aparte în procesul de sculptare. Unele sunt folosite pentru a netezi suprafața, iar altele pentru a pătrunde mai adânc în lemn și a crea unghiuri.
Realizarea unei lucrări poate dura aproximativ două săptămâni, în funcție de complexitatea acesteia. Procesul începe însă cu mult înainte de prima lovitură de daltă, prin alegerea și uscarea lemnului.
„Uscarea lemnului, că trebuie să-l usuci. Dacă îl faci în verde, el dă crăpături mari. Și după ce se usucă, atunci începem să-l tăiem”, explică Andrei Madan.
Meșterul precizează că lemnul trebuie uscat treptat, într-un spațiu unde temperatura este constantă. Unele bucăți sunt păstrate la uscat aproape un an înainte de a fi prelucrate.
În curtea lui Andrei Madan pot fi admirate personaje precum Moși, Babe, Ilene Cosânzene și Feți Frumoși, dar și figuri inspirate din poveștile populare și din istoria neamului. Printre lucrări se regăsesc „Ursul păcălit de Vulpe”, Ștefan cel Mare, Verde Împărat, dar și sculptura care o reprezintă pe Veronica Micle.
„Aici e Veronica Micle, cum stă în parc cu cartea în mână. Îl așteaptă pe Eminescu”, spune meșterul.
O parte dintre lucrări au fost realizate chiar în timpul numeroaselor sale curse internaționale. De meserie, Andrei Madan este șofer de curse lungi și a parcurs mii de kilometri prin Europa. În pauzele dintre curse, însă, își găsea timp pentru sculptură.
O lucrare a fost realizată în Polonia, dintr-o bucată de tei primită de la un meșter care confecționa uși și ferestre. „Și eu când aveam 45 de ore de pauză cu mașină, mă așezam lângă mașină, lângă roată și cu sculele lângă mine și ciopleam”, își amintește Andrei Madan.
O altă sculptură a prins formă în Ungaria, după ce meșterul a primit o bucată de scândură de la un șofer de camion. Din aceasta a decis să creeze chipul unui ungur.
În alegerea materialului, Andrei Madan spune că teiul este unul dintre cele mai potrivite tipuri de lemn pentru sculptură, deoarece este moale și se prelucrează ușor. Plopul este, de asemenea, folosit, însă are dezavantajul că poate crăpa mai ușor.
Pentru ca lucrările să reziste în timp, acestea trebuie ferite de soare și întreținute. Meșterul spune că sculpturile pot fi păstrate și în aer liber dacă sunt protejate corespunzător, însă razele puternice ale soarelui pot deteriora stratul de lac.
*„Dacă e dată bine cu lac, poți să o ții și afară. Dar o arde soarele și lacul pe urmă dedesubt se înălbește. Dacă îl ții așa, în foișor, undeva la umbră, să nu bată soarele tare, poți să le ții și afară”, explică acesta.
Astăzi, curtea lui Andrei Madan din Cojușna este o adevărată expoziție în aer liber. Fiecare sculptură are propria poveste, iar meșterul le prezintă vizitatorilor cu aceeași pasiune cu care le-a creat, păstrând astfel vie tradiția lucrului manual și arta sculpturii în lemn.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
CITIȚI ȘI:
