Când piața din Federația Rusă s-a închis, s-au deschis noi uși: Cum a reușit o familie din Negrești să se reinventeze
Instabilitatea de pe piețele externe i-a determinat pe unii producători să-și schimbe strategia. O familie din satul Negrești, raionul Strășeni, a trecut de la exportul prunelor în țările CSI la producerea fructelor uscate și a dulciurilor. Astăzi, produsele familiei se găsesc pe rafturile magazinelor. Pentru a ajuta și alți mici fermieri să-și dezvolte afacerile după modele similare și să facă față riscurilor climatice, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Guvernul Elveției vor lansa, în ianuarie 2027, un program de granturi.
Familia Gratii și-a început afacerea cu o livadă de pruni de zece hectare. Ani la rând, și-a exportat recolta în Rusia.
Embargoul impus de Moscova în 2014 produselor moldovenești a dat însă peste cap planurile fermierilor.
Ca să nu piardă recolta, au găsit o soluție: să transforme prunele proaspete în fructe uscate.
„Stăteau pomii, se rupeau de roadă, crengile până la pământ, dar nu era realizare deloc și atunci împreună cu copiii ne-am gândit să le uscăm. Ne-au costat un pic serviciile, pentru că noi nu aveam uscătorie, serviciile de uscat, dar în final le-am uscat. În primăvara anului următor am ieșit la un târg în fața catedralei. Acolo am vândut într-o zi aproape trei tone de prune uscate în pungi de plastic. Nu se mai termina rândul, noi eram obosiți, dar oricum am fost foarte bucuroși că am putut vinde în ziua aceea atâtea prune”, a spus Veronica Gratii, contabilă.
Ulterior, familia a investit în două camere frigorifice și în echipamente pentru procesarea prunelor.
A diversificat astfel producția, iar produsele finite au ajuns pe rafturile magazinelor din țară.
„Avem o gamă de peste șapte produse de care ne bucurăm și suntem în continuă dezvoltare. Deci, creștem prune, le uscăm, suntem unicii producători de prune uscate fără fum, fără zahăr și fără conservanți, după care le scăldăm în ciocolată, facem și un gem veritabil din prune, gem de prune fără zahăr”, a menționat Doina Gratii, agricultoare.
Afacerea familiei Gratii este un exemplu pentru femeile care vor să-și dezvolte propriile afaceri. Aceasta a fost vizitată de mai multe antreprenoare aflate la început de drum, interesate să urmeze un model similar.
Pentru a susține producătorii agricoli, în special micii fermieri, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Guvernul Elveției vor lansa, în ianuarie 2027, un program de granturi.
„Aceste granturi prevăd susținerea pentru fermierii implicați în producerea pomușoarelor, în producerea legumelor, fructelor, strugurilor și cei implicați în creșterea bovinelor. Și anume, avem o susținere diferențiată față de fermierii mici și cei puțin mai mari. Sunt granturi colective de la 2.000 de dolari până la 50.000 de dolari pentru cei care vor să acceseze granturi pentru post-recoltare sau pentru producerea colectivă”, a subliniat Nicolae Tîltu, coordonator de proiect la FAO Moldova.
De granturi vor beneficia 120 de fermieri din țară, în cadrul inițiativei „Consolidarea competitivității și rezilienței la riscurile climatice ale micilor fermieri din Republica Moldova”, implementat de FAO și finanțat de Guvernul Elveției. Bugetul total al acesteia este de 4.4 milioane de dolari.
Pe lângă sprijinul financiar nerambursabil sunt prevăzute sesiuni de instruire și informare pentru aproximativ 500 de antreprenori.
CITIȚI ȘI:
