„Dacă vă sună cineva care vă știe datoriile, nu înseamnă că e de la bancă”: Cetățenii, avertizați în legătură cu atacul cibernetic
Datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase neautorizat în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale din 19-23 octombrie. Potrivit investigațiilor preliminare, informațiile sustrase includ nume și numere de identificare, date despre familie, pensii, permise de conducere și unele date financiare.
Investigațiile nu au identificat modificări neautorizate ale informațiilor din registrele de stat. După depistarea incidentului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și a suspendat temporar serviciile vulnerabile.
Extragerea neautorizată a datelor a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30, însă tentativele de acces neautorizat au continuat și în zilele următoare. Potrivit explicațiilor tehnice prezentate de autorități, atacatorii au exploatat vulnerabilitățile unor servicii accesibile fără autentificare, apoi au folosit datele obținute pentru a încerca extragerea unor informații suplimentare.
Autoritățile investighează în continuare sursa atacului și amploarea incidentului. La verificări participă Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Serviciul de Informații și Securitate (SIS), AGE și alte instituții competente.
Banii și proprietățile cetățenilor, în siguranță
Autoritățile dau asigurări că informațiile privind cardurile bancare nu au fost afectate. Plățile prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platforma guvernamentală nu stochează aceste date sensibile.
De asemenea, simpla cunoaștere a unui cod IBAN, utilizat în mod obișnuit pentru încasări și transferuri de bani, nu permite accesarea contului bancar sau efectuarea unor transferuri neautorizate.
Investigațiile nu au identificat nici modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat. Accesarea informațiilor despre un bun imobil sau despre o companie nu înseamnă transferarea dreptului de proprietate asupra acestora.
În urma incidentului, premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile vor continua să investească în securitatea cibernetică, avertizând că, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, astfel de atacuri s-ar putea intensifica.
„Este un subiect de mare prioritate pentru noi și vom continua să ne focusăm pentru a proteja datele cetățenilor și a nu permite astfel de incidente în viitor. Pentru aceasta trebuie să investim în securitatea noastră, inclusiv securitatea cibernetică”, a declarat premierul.
Datele ar putea fi folosite pentru tentative de fraudă
Expertul în politici publice și securitate Andrei Curăraru avertizează că datele extrase ar putea fi folosite pentru intensificarea escrocheriilor.
„În 2026, nicio bază de date nu este complet sigură. Contează cine te atacă, cât de insistent este și ce resurse are. În Moldova, atacatorii au făcut 11 milioane de solicitări și au reușit să extragă date personale aferente a circa 750.000 de IDNP-uri. Nume, fotografii, informații despre familie, pensii, dizabilități, datorii și conturi bancare”, a scris expertul într-o postare pe rețelele de socializare.
Curăraru a amintit și avertismentul făcut de Serviciul de Informații și Securitate pe 17 iunie, potrivit căruia serviciile secrete rusești ar colecta masiv date despre cetățenii Republicii Moldova, inclusiv prin compromiterea serverelor.
„Nu avem încă dovezi că Rusia se află în spatele acestui atac. Dar să ne prefacem că Moscova n-are niciun interes pentru datele noastre ar fi de-a dreptul naiv. Mai ales după avertismentul SIS”, a menționat expertul.
Andrei Curăraru a avertizat populația să fie atentă la apelurile și mesajele suspecte.
„Dacă vă sună cineva care vă știe IDNP-ul, datoriile sau numele copiilor, nu înseamnă că e de la bancă. Nu-i dați niciun cod”, a îndemnat expertul.
Și expertul în protecția datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu, avertizează că riscurile nu se limitează la fiecare categorie de date în parte, ci apar și atunci când informațiile sunt coroborate cu cele din alte sisteme. Potrivit lui, datele de identificare și cele financiare ar putea fi folosite pentru tentative de fraudă. Numărul persoanelor ale căror informații au ajuns în posesia atacatorilor ar putea fi mai mare, deoarece unele înregistrări conțin și date despre membrii familiilor.
„Problema nu este doar fiecare categorie de date luată separat. Acum vorbim despre un cumul de informații, pentru că, alăturând aceste informații cu cele din alte baze de date, noi putem afla inclusiv informații mult mai detaliate despre persoană. Noi putem să obținem un credit bancar, putem să accesăm alte baze de date, putem să verificăm, elementar, dacă persoana e vaccinată sau nu. Noi avem o groază de sisteme informaționale de stat care sunt legate prin același IDNP”, a comentat Bozianu pentru Radio Moldova.
În opinia expertului, autoritățile și instituțiile responsabile ar trebui să informeze direct fiecare persoană afectată, nu doar să publice un comunicat general. Notificările ar trebui să precizeze ce date au fost compromise, cui îi aparțin și ce măsuri pot fi luate pentru reducerea riscurilor.
Incidentul scoate în evidență probleme mai vechi privind respectarea cerințelor de protecție a datelor cu caracter personal, afirmă Bozianu: „Avem serviciul guvernamental, avem aplicațiile EVO, avem multe surse prin care ei pot interacționa cu noi. Și fiecăruia în parte să-i comunice ce fel de incident s-a produs, ce date au fost utilizate, la ce persoane se referă și cum trebuie să remediem această problemă. Suntem, cred, printre cei mai buni la servicii de digitalizare..., dar probabil suntem cel mai prost pregătiți la subiectul protecției datelor cu caracter personal”.
Ce trebuie să facă cetățenii pentru a se proteja
Autoritățile îndeamnă cetățenii să fie vigilenți la apelurile, mesajele și e-mailurile suspecte și să nu ofere parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale unor persoane necunoscute.
„Datele extrase pot fi folosite de persoane rău intenționate care se prezintă drept reprezentanți ai băncilor sau ai instituțiilor publice și solicită bani, parole, coduri de autentificare ori confirmarea unor operațiuni”, precizează instituția.
Orice solicitare neobișnuită trebuie verificată direct cu instituția sau banca vizată, prin canalele oficiale. De asemenea, persoanele care observă tranzacții sau operațiuni suspecte sunt sfătuite să contacteze imediat prestatorul serviciului.
Autoritățile recomandă prudență și în cazul mesajelor alarmiste, în care sunt invocați membrii familiei. Dacă o persoană apropiată pretinde că are un număr de telefon sau un cont nou, informația trebuie verificată prin contactarea acesteia la numărul cunoscut.
Amploarea exactă a incidentului urmează să fie stabilită în cadrul unei evaluări. În paralel, instituțiile responsabile verifică sistemele guvernamentale pentru a identifica și remedia vulnerabilitățile care ar putea permite noi atacuri.
Serviciile publice digitale din Republica Moldova au fost ținta unui atac cibernetic de amploare, cu scopul de a obține ilegal date cu caracter personal. Atacul a fost oprit în ziua următoare, iar autoritățile au deconectat preventiv serviciile vizate pentru a împiedica accesul neautorizat la informații.
Serviciile au fost restabilite complet pe 26 octombrie, după verificarea infrastructurii guvernamentale și aplicarea unor măsuri suplimentare de securitate.
CITIȚI ȘI:
