Peste jumătate de milion de oameni din R. Moldova nu sunt încadrați în câmpul muncii: Cum vrea statul să stimuleze angajarea cetățenilor
Refugiații ucraineni, persoanele care îngrijesc copii sau persoane cu dizabilități și tinerii NEET (cei care nici nu învață și nici nu lucrează - n.r.) reprezintă principalele categorii vulnerabile vizate de autorități pentru facilitarea accesului pe piața muncii. Guvernul pregătește o serie de măsuri menite să stimuleze zeci de mii de șomeri să revină în activitatea economică, printr-o pregătire mai bună, adaptată cerințelor reale ale mediului de afaceri.
De exemplu, cetățenii din diasporă care revin acasă își vor putea valida experiența profesională acumulată peste hotare, inclusiv activitatea desfășurată în administrația publică din alte state, iar persoanele care fac naveta dintr-o localitate în alta pentru a ajunge la locul de muncă ar putea beneficia de compensarea costurilor de transport.
„Riscăm să pierdem Generația Z de pe piața muncii”
Doar 55% dintre cetățenii cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani sunt angajați, ceea ce reprezintă aproximativ 574.000 de persoane, arată datele prezentate în cadrul evenimentului de încheiere a proiectului „Suport pentru reforma pieței muncii”, desfășurat pe 29 octombrie.
„Atunci când discutăm despre piața muncii, nu aș vrea să vorbim doar despre cerere și ofertă, ci despre cum reușim să creăm locuri de muncă pentru care oamenii să își dorească să rămână aici. Nu este vorba doar despre deficitul de forță de muncă pentru companii, ci și despre condițiile de muncă pe care le oferim și salariile pe care le propunem”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Natalia Plugaru, în debutul conferinței dedicate rezultatelor reformelor pe piața muncii.
Potrivit ei, mediul de afaceri se confruntă cu o criză acută de cadre calificate, fiind nevoit să apeleze la importul de lucrători, în contextul unei rate scăzute de ocupare la nivel național.
O altă provocare a sectorului este legată de lipsa de interes a Generației Z față de condițiile oferite tradițional de angajatori.
„Așteptările lor sunt complet noi față de ce înseamnă un loc de muncă, condițiile de lucru și echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Dacă nu luăm în considerare aceste lucruri, riscăm să pierdem Generația Z de pe piața muncii”, a avertizat Natalia Plugaru.
O altă categorie importantă neimplicată pe piața muncii o constituie femeile aflate în concediu de îngrijire a copilului sau cele care au în grijă părinți ori persoane cu dizabilități.
„Avem zeci de mii de femei implicate exclusiv în activități casnice și de îngrijire. Astfel, când vorbim despre activarea forței de muncă, nu ne referim doar la crearea locurilor de muncă, ci și la asigurarea acelui mediu favorabil care să le permită oamenilor apți să profeseze”, a punctat ministra Muncii și Protecției Sociale.
Două „antirecorduri” europene
Principala problemă a pieței muncii din Republica Moldova este subutilizarea forței de muncă, țara înregistrând concomitent cea mai înaltă rată de inactivitate și cea mai scăzută rată de ocupare din Europa, a declarat la eveniment Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului „Expert-Grup”, care a prezentat datele colectate pe parcursul celor doi ani de implementare a proiectului „Suport pentru reforma pieței muncii”.
„Circa două treimi din angajați primesc salarii sub nivelul mediu pe economie. Rata de ocupare este de doar 55%, comparativ cu media europeană de 76%. Este evident că sunt necesare măsuri urgente pentru a crește acest indicator”, a menționat Lupușor.
Expertul a precizat că rata de inactivitate în rândul tinerilor NEET este de peste două ori mai mare față de media din Uniunea Europeană.
Totodată, munca la negru rămâne o problemă majoră.
„Estimările noastre arată că circa o treime din populația ocupată activează informal. Este o problemă critică, fiind esențială consolidarea capacităților Inspectoratului de Stat al Muncii pentru a combate acest fenomen”, a adăugat economistul.
Cu toate acestea, provocările actuale ascund un potențial considerabil de activare a populației, care poate contribui la dezvoltarea economică, susține Lupușor.
„Potrivit Programului Național de Ocupare, care urmează să fie supus consultărilor publice, potențialul de activare este estimat la circa 79.000 de persoane. Din această categorie fac parte și refugiații din Ucraina. Până acum, aceștia au fost priviți preponderent prin perspectiva ajutorului umanitar, însă o parte dintre ei pot fi integrați pe piața muncii. De asemenea, având în vedere contextul socio-economic din regiunea transnistreană, aceasta reprezintă un alt bazin potențial de forță de muncă”, a explicat Adrian Lupușor.
Obiectivele Guvernului pentru creșterea ratei de ocupare
Până în anul 2030, autoritățile își propun ca rata de angajare a populației cu vârsta între 20 și 64 de ani să crească de la 55% la 61%, a precizat Felicia Bechtold, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a prezentat principalele obiective din Programul Național de Ocupare 2027–2030, concepute pentru a transforma ocuparea într-un motor de dezvoltare economică.
Principalele măsuri includ:
Echipe mobile pentru identificarea persoanelor inactive: Începând cu anul 2023, în fiecare raion activează echipe mobile care se deplasează în localități pentru a informa șomerii despre oportunitățile de angajare. Din acest an, serviciul va beneficia de resursele necesare pentru a funcționa la capacitate maximă.
Compensații pentru navetă: Persoanele care fac naveta dintr-o localitate în alta pentru a ajunge la locul de muncă vor beneficia de compensarea costurilor de transport.
Validarea experienței din diasporă: Cetățenii din diasporă care revin în țară își vor putea valida experiența profesională acumulată peste hotare, inclusiv cei care au activat în administrația publică străină.
Facilități pentru persoanele strămutate: Refugiații ucraineni vor beneficia de recunoașterea experienței de muncă pe teritoriul Republicii Moldova și de crearea unui regim fiscal dedicat de freelancer pentru beneficiarii de protecție temporară.
Extinderea serviciilor de îngrijire: Având în vedere că peste 100.000 de femei nu lucrează pentru că au în grijă persoane dependente, autoritățile planifică deschiderea a peste 2.000 de locuri noi în creșe la nivel național și dezvoltarea serviciilor de zi pentru persoanele cu dizabilități.
Vouchere pentru formare profesională: Extinderea programului de vouchere va permite pregătirea rapidă a forței de muncă în funcție de competențele solicitate de angajatori.
Combaterea muncii informale: Îmbunătățirea Registrului Salariaților va unifica bazele de date ale Serviciului Fiscal de Stat, Casei Naționale de Asigurări Sociale și Inspectoratului General pentru Migrație.
Sistemul informațional „Management de Caz”: Noul instrument digital va permite Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă să monitorizeze parcursul profesional al beneficiarilor, inclusiv după angajarea acestora.
Proiectul „Suport pentru reforma pieței muncii” a fost implementat în perioada 2024–2026 de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.
CITIȚI ȘI:
