Un copil retras, trist sau anxios poate fi victima bullyingului. Intervenția timpurie, esențială pentru a preveni escaladarea
Nu orice conflict dintre elevi poate fi considerat bullying, iar identificarea corectă a fenomenului este esențială pentru prevenirea agravării situației. Specialiștii în protecția copiilor atrag atenția asupra importanței intervenției timpurii și a recunoașterii comportamentelor de intimidare, pentru a preveni escaladarea acestora.
Bullyingul este o formă de violență care are loc exclusiv între copii, nu implică adulți. Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să îndeplinească trei condiții: să fie intenționat, să se repete și să existe un dezechilibru de putere între copii. Fenomenul poate avea forme directe sau mai subtile, cum ar fi excluderea intenționată a unui copil din grup.
„Bullyingul este o formă de agresiune, o violență între copii. Nu ar fi corect să spunem că un copil este ținta bullyingului din partea unui profesor sau unui alt adult”, a explicat Daniela Sîmboteanu, președinta Centrului Național pentru Prevenirea Abuzului asupra Copiilor (CNPAC), în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit acesteia, responsabilitatea principală de monitorizare și intervenție le revine cadrelor didactice și psihologilor școlari. Este important ca adulții din școală să observe momentele în care apar conflictele și să nu aștepte ca situațiile să escaladeze.
Recent a fost lansat un ghid pentru prevenirea și gestionarea bullying ului, elaborat pe baza metodologiei Ministerului Educației și Cercetării. Acesta conține algoritmi de intervenție, metode diferențiate pe vârste, postere cu rutine de gestionare a emoțiilor și alte resurse practice, disponibile pe site-urile ministerului și CNPAC.
Părinții sunt și ei actori importanți ai mediului școlar. Aceștia trebuie incluși în planurile de intervenție și ar trebui să beneficieze de programe de educație parentală, pentru a ști cum să reacționeze la cazurile de violență între elevi, fără a agrava situația prin control excesiv.
„Un copil care astăzi este autorul bullyingului s-ar fi putut ieri, alaltăieri să fie ținta acestuia. Și atunci asta este astăzi reacția lui, trebuie să vedem acest fenomen ca un fenomen complex”, a menționat președinta CNPAC.
Psihologul Rodica Bunescu-Chilimciuc, coordonatoarea unui proiect de prevenire și combatere a bullyingului în școli, a spus că mulți copii nu povestesc ce li se întâmplă la școală, de aceea adulții trebuie să fie atenți la schimbările de comportament.
„Copilul poate deveni mai retras, mai trist, anxios sau poate refuza să meargă la școală. De asemenea, poate invoca frecvent anumite dureri, pot apărea tulburări de somn, este afectată și reușita academică”, e exemplificat specialista la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
Părinții sunt încurajați să-și asculte copiii cu calm și să le ofere sprijin, fără să-i învinovățească.
„Când părinții descoperă că copilul este afectat de o situație de bullying sau este ținta unui bullying, trebuie să-și asculte copilul cu calm și să-l creadă, să-i transmită mesajul că eu te cred, nu ești vinovat și nu ești singur. Vom găsi împreună o soluție”, a adăugat Rodica Bunescu-Chilimciuc.
Specialista recomandă părinților să discute cu dirigintele, psihologul școlar și administrația școlii și să ofere copilului sprijin necondiționat.
Datele Barometrului Școlar, lansat de Ministerul Educației în februarie 2026, arată că violența între elevi este un fenomen răspândit. Aproape jumătate dintre elevi au fost ținta bârfelor sau a derâderii din partea colegilor, iar unul din patru a trecut prin experiențe precum excluderea din activități, lovirea sau distrugerea obiectelor personale.
CITIȚI ȘI:
