R. Moldova a realizat 95% din reformele necesare pentru a accesa fondurile UE, dar are probleme cu utilizarea banilor, recunosc autoritățile
Republica Moldova a realizat 95% din reformele prevăzute până în prezent în Planul de Creștere al Uniunii Europene (UE), însă întâmpină dificultăți în valorificarea fondurilor europene. Vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, recunoaște că instituțiile statului nu au încă suficientă capacitate pentru a gestiona și utiliza eficient banii alocați de UE.
Republica Moldova înregistrează progrese importante în realizarea reformelor de care depinde deblocarea finanțării europene. Totuși, instituțiile statului întâmpină dificultăți în utilizarea eficientă a fondurilor disponibile și în transformarea acestora în investiții concrete, afirmă Cristina Gherasimov.
„Avem un paradox. Pe de o parte, Republica Moldova este țara care livrează cel mai bine reformele necesare pentru ca acești bani din Planul de Creștere să fie deblocați, debursați - 95% din toate reformele până acum planificate au fost implementate. Deci, aceasta este practic o executare perfectă, dacă vreți. (...) Pe de altă parte, acești bani sunt debursați, însă capacitatea noastră de absorbție a acestor fonduri încă nu este suficient de bine pusă la punct”, a declarat vicepremiera în cadrul unei emisiuni de la JurnalTV.
Una dintre principalele dificultăți este gestionarea separată a proiectelor de către fiecare minister, ceea ce îngreunează coordonarea investițiilor și asigurarea disponibilității fondurilor la momentul potrivit, în funcție de etapele de implementare.
Pentru a soluționa aceste probleme, la Cancelaria de Stat a fost creată o structură dedicată fondurilor europene și Planului de Creștere. Aceasta are rolul de a monitoriza implementarea proiectelor și de a identifica blocajele, inclusiv întârzierile cauzate de obținerea unor avize.
În paralel, prin crearea „Moldova Project”, autoritățile intenționează să coordoneze centralizat o serie de investiții prioritare, în special proiectele mari de infrastructură, pentru a accelera realizarea acestora.
„Este foarte important să fie o coordonare foarte fluidă: când vin fondurile, pentru ce, unde merg, unde sunt, cum au loc achizițiile, în așa fel încât să nu creăm blocaje artificiale în timp ce acești bani stau pe cont și noi plătim o rată de interes pentru ei”, a punctat Cristina Gherasimov.
Dificultățile legate de capacitatea administrativă sunt prezente și la nivel local. Primăriile vor avea nevoie de sprijin și pregătire suplimentară pentru a putea accesa, administra și utiliza eficient fondurile europene, în special după reforma administrativ-teritorială, a mai spus Cristina Gherasimov.
„Urmează să lucrăm cu administrațiile publice locale ca să capacităm și la nivel local primăriile, în special după reforma teritorial-administrativă, ca să aibă acea capacitate să aplice, să gestioneze corect și transparent, în așa fel încât să fim competitivi în absorbția fondurilor la nivel european”, a declarat vicepremiera.
Utilizarea eficientă a fondurilor europene presupune nu doar deblocarea finanțărilor, ci și existența unei administrații capabile să gestioneze și să implementeze proiectele de investiții.
Fostul negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Pușcaș, a declarat pentru Teleradio-Moldova că succesul acestora depinde de mai mulți factori - de la reformarea instituțiilor publice și pregătirea personalului până la credibilitatea autorităților.
„Pentru a avea capacitate de investiții cu fonduri europene, e necesară pregătirea managementului afacerilor europene, strategie și programe clare, realiste, fezabile, reforma administrației publice și a funcției publice, capacitate administrativă de gestionare a fondurilor europene și instrumentelor structurale, capacitate instituțională de implementare a politicilor europene, precum și credibilitatea Guvernului și a autorităților locale”, a enumerat Vasile Pușcaș, reieșind din experiența României.
Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1.9 miliarde de euro, vizează perioada 2025–2027.
Potrivit datelor anunțate de Comisia Europeană pe 5 octombrie, Republica Moldova a beneficiat până la acea dată de finanțări în valoare totală de aproximativ 661 de milioane de euro.
Cea mai recentă tranșă, de 157 de milioane de euro, a fost acordată în urma evaluării pozitive a 18 reforme realizate de autoritățile de la Chișinău.
Pe 29 octombrie, Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice de investiții, finanțate din Planul de Creștere, în cinci domenii prioritare: energie, infrastructură, agricultură, educație și sănătate.
Acestea prevăd, printre altele, construcția primei autostrăzi din Republica Moldova, modernizarea rețelelor energetice, extinderea sistemelor de alimentare cu apă, dezvoltarea irigațiilor și renovarea școlilor și instituțiilor medicale.
CITIȚI ȘI:
