Externe

Negocierile pentru pacea din Ucraina, reluate. Teritoriile și garanțiile de securitate, pe agendă

Publicat

Negocieri între delegațiile Ucrainei și Rusiei, cu medierea Statelor Unite, urmează să se desfășoare la Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, în perioada 10-11 noiembrie. Este prima întâlnire de acest fel din februarie 2026, organizată în cadrul eforturilor de a deschide calea spre încheierea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, relatează nv.ua.

Cine sunt negociatorii

Șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, se va afla la Abu Dhabi, însă nu va conduce delegația ucraineană. În fruntea acesteia a fost desemnat Rustem Umerov. Potrivit informațiilor obținute de surse ale publicației RBC-Ucraina, delegația va avea următoarea componență:

  • Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe (conducătorul delegației);
  • Kirilo Budanov, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei;
  • David Arakhamia, liderul fracțiunii „Slujitorul Poporului” din Rada Supremă;
  • Serghei Kislîța, prim-adjunct al șefului Oficiului Președintelui;
  • Vadim Skibițki, adjunct al șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării;
  • un analist din cadrul echipei Serviciului de Informații Externe.

Statele Unite vor fi reprezentate de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner. Witkoff a descris rolul Statelor Unite în cadrul acestei reuniuni drept unul de „mediere a negocierilor la nivel de lucru”.

Rusia va fi reprezentată de o delegație din care face parte, pentru prima dată, și viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. Delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilierul președintelui rus Vladimir Putin.

Încă din februarie 2026, Volodimir Zelenski și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că Medinski fusese desemnat și atunci în fruntea delegației ruse. Președintele ucrainean a presupus că această decizie a fost luată pentru a tergiversa negocierile și a amintit că Medinski este cunoscut pentru tendința sa de a ține „prelegeri” pseudoistorice lungi, prin intermediul cărora a încercat să explice cauzele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Componența delegației ruse este următoarea:

  • Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin și președintele Societății Ruse de Istorie Militară (conducătorul delegației);
  • Serghei Riabkov, viceministru rus de Externe;
  • Mihail Galuzin, viceministru rus de Externe;
  • Igor Kostiukov, șeful serviciului rus de informații militare;
  • Iuri Jigarlovski, adjunct al șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse.

Medinski, Galuzin și Kostiukov au participat deja la rundele precedente de negocieri, în timp ce Jigarlovski și Riabkov se alătură pentru prima dată echipei.

Reuters amintește că, în cadrul Ministerului rus de Externe, Riabkov este responsabil de relațiile cu statele din America de Nord și America de Sud, precum și de chestiunile legate de controlul armamentului și de programul nuclear al Iranului.

Europenii, prezenți la Abu Dhabi

În ajunul reuniunii de la Abu Dhabi, Moscova a încercat să minimalizeze importanța Europei în procesul de negocieri. În special, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că formatul discuțiilor prevede participarea exclusivă a delegațiilor Rusiei și Ucrainei, cu medierea Statelor Unite.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană și NATO vor fi, totuși, reprezentate în Emiratele Arabe Unite. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a subliniat că, în zilele de 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi se vor afla:

  • reprezentanți ai grupului celor patru state europene: Marea Britanie, Franța, Germania și Italia;
  • reprezentanți ai NATO;
  • reprezentanți ai Comisiei Europene.

„Facem tot posibilul pentru ca Europa să participe la procesul diplomatic”, a subliniat Umerov. El a declarat că pentru Ucraina, „este esențial să mențină o coordonare strânsă cu toți partenerii cheie, să asigure coerența pozițiilor și o înțelegere comună a următorilor pași în procesul de negocieri”.

În ajunul negocierilor din Emiratele Arabe Unite, publicația Politico a scris că mulți oficiali europeni „recunosc în discuții private că europenii nu mai au încredere în Washington în ceea ce privește protejarea nici a intereselor Europei, nici a celor ale Ucrainei”.

Un reprezentant al NATO a declarat pentru Suspilne că Alianța va fi reprezentată la Abu Dhabi de șeful de cabinet al secretarului general, Jeffrey Van Leeuwen. La rândul său, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a anunțat că instituția va fi reprezentată la nivelul consilierului pentru securitate națională și șefului de cabinet al Ursulei von der Leyen, Björn Seibert.

Se știe că Germania va fi reprezentată de Günther Sautter, consilierul cancelarului Friedrich Merz pentru politică externă și securitate. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat, la 8 noiembrie, că Franța va participa la negocierile de la Abu Dhabi, fără a preciza însă numele reprezentantului.

Cu puțin timp înainte de negocierile din Emiratele Arabe Unite, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat și cu liderii statelor nordice și baltice, convenind cu aceștia asupra pregătirilor pentru reuniune.

Mizele negocierilor

Înainte de plecarea la Abu Dhabi, Rustem Umerov a formulat astfel obiectivul principal al delegației ucrainene: „Scopul nostru este o pace durabilă și stabilă, securitate garantată pentru Ucraina și oportunități reale de reconstrucție a Ucrainei după război”.

Emisarul american Steve Witkoff a anunțat că negocierile vor aborda subiecte precum acordurile de securitate postbelice, modalitățile de detensionare a situației, eforturile umanitare și pașii următori în direcția păcii.

În același timp, cu o zi înainte de reuniunea de la Abu Dhabi, Jared Kushner a evidențiat patru priorități pe care negociatorii americani le consideră esențiale: încetarea ostilităților; elaborarea unor „garanții solide de securitate postbelică și a unor acorduri care să reducă riscul reluării conflictului”, pregătirea unui „plan economic cuprinzător și a unui plan de prosperitate pentru Ucraina”; promovarea măsurilor umanitare „pentru a atenua suferința și a elimina consecințele umanitare ale acestui război”.

Anterior, Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la teritoriile pe care nu le-a ocupat încă, în special în regiunea Donețk, printre care Sloviansk și Kramatorsk. În plus, Moscova continuă să insiste că nu doar teritoriile ocupate din Crimeea și Donbas, ci și cele din regiunile Herson și Zaporojie, ar face parte din Rusia.

Zelenski a subliniat că Ucraina nu va recunoaște niciodată aceste teritorii drept rusești, deși este deschis să discute posibilitatea încetării focului de-a lungul actualei linii a frontului.

Anterior, publicația The Telegraph a presupus că Rusia va încerca să folosească negocierile de pace privind Ucraina pentru a slăbi NATO și a obține restrângerea granițelor Alianței la cele din 1997.

Cu doar câteva zile înainte de negocierile de la Abu Dhabi, președintele american Donald Trump a anunțat că ar putea fi încheiat un „acord foarte important”, care, în opinia sa, ar trebui „să cuprindă nu doar Ucraina, ci întreaga Europă”. De asemenea, el a sugerat că Ucraina „va avea, în cele din urmă, o formă puțin diferită”, făcând aluzie la o posibilă modificare a granițelor țării.

Volodimir Zelenski a avertizat că acest „mare acord” anunțat de Trump ar putea fi potențial periculos. Poziția Ucrainei este că, în primul rând, trebuie să aibă loc negocierile privind încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar abia ulterior să fie convenite garanțiile de securitate.

„Nu vrem o Ialta-2. Nu suntem pregătiți pentru un asemenea format, nu vrem ca Rusia să ne împartă. Suveranitatea și integritatea teritorială sunt chestiuni esențiale pentru orice țară democratică”, a subliniat Zelenski.

The New York Times a presupus că, în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, ar putea fi analizată posibilitatea ca Rusia să-și atenueze cerințele privind încetarea războiului în schimbul unui rol „în conturarea arhitecturii regionale de securitate postbelice”. „Unii consideră această abordare drept o concesie făcută Rusiei”, constată publicația.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult